Sinodul B.O.Ruse consideră problematice formulările „Sinodului din Creta” şi nu îl primeşte ca Ecumenic, nici deciziile sale ca obligatorii

Sinodul B.O.Ruse consideră problematice formulările „Sinodului din Creta” şi nu îl primeşte ca Ecumenic, nici deciziile sale ca obligatorii. De asemenea, se subliniază faptul că două treimi din episcopii din delegaţia sârbă nu au semnat mult disputatul document despre relaţia Bisericii (Ortodoxe) cu restul lumii creştine. Lucru semnalat la acea vreme şi de siteul nostru, dar ignorat de presa bisericească oficială de la noi.

Iată un extras din textul publicat pe siteul Patriarhiei Ruse:

https://mospat.ru/en/2017/12/02/news153781/

38. The Episcopal Council approves the evaluation of the Council of First Hierarchs and bishops of ten Local Orthodox Churches which took place on the island of Crete from 18th to 26th June 2016 which is contained in the decision of the Holy Synod of 15th June 2016 (Journal no.48). This Council cannot be viewed as Ecumenical, and the decisions taken at it cannot be viewed as binding for the entire Orthodox Church since in the absence of the agreement of a number of Local autocephalous Orthodox Churches on holding the Council at a time early agreed upon the principle of consensus was violated. At the same time, we ought to recognize the Council on Crete as a significant event in the history of the Orthodox Church.

39. An analysis of the documents of the Council of Crete entrusted by the Holy Synod to the Synodal Biblical-Theological Commission has shown that some of them contain unclear and ambiguous formulations, which does not allow us to consider them exemplary expressions of the truths of the Orthodox faith and the Church’s Tradition. This is especially true of the document on “The Relationship of the Orthodox Church with the rest of the Christian world,” which was not signed by two thirds of the members of the delegation of the Serbian Orthodox Church, as well as individual bishops of a number of other Local Churches which took part in the work of the Council on Crete, which testifies to a significant difference in opinion in relation to this document even among the participants of the Council of Crete.

40. The members of the Council note the ambiguous attitude towards the Council which took place on Crete among the family of the Local Orthodox Churches, noting the commentaries of the Holy Synods of the Churches of Antioch (27th June 2016), Bulgaria (15th November 2016) and Georgia.

Anunțuri

Termenul ”Biserici” ca ”termen tehnic”, de Mitropolitul de Nafpaktos și Sfântul Vlasie, Ierótheos

ιεροθεος-βλαχος.jpg.jpeg

În ultima vreme s-a afirmat pe larg de către unii că, deși Biserica este ”Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească”, și aceasta este Biserica Ortodoxă, putem folosi termenul ”Biserici” și cu referire la eterodocși, iar în cazul acesta este ”termen tehnic” (terminus technicus).

Opinia aceasta surprinde în mod deosebit, pentru că nu este consemnată în texte oarecare, ci este afirmată de către episcopi, și chiar în cadrul organelor sinodale, pentru a putea fi susținută hotărârea ”Sfântului și Marelui Sinod” din Creta că ”Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a bisericilor și confesiunilor creștine eterodoxe” *.

Desigur, opinia mea în acest sens este diferită, și o voi formula în acest text.

  1. Ce înseamnă ”termen tehnic”[1]

”Termen tehnic” (terminus technicus), potrivit dicționarului lui G. Babiniotis, este un ”termen pe care îl folosește o artă, o știință sau o profesie anume”.

Consultând pagina de internet Πύλη για την Ελληνική Γλώσσα, și anume referirea la limbajele specializate[2] vom ajunge la concluzia că termen tehnic (terminus technicus) este termenul folosit în cadrul unui limbaj tehnic al oamenilor de știință din fiecare specialitate în examinarea problemelor din cadrul specialității lor. Termen tehnic, cu alte cuvinte, este termenul care se folosește pentru a fi descrise obiecte sau noțiuni care fie nu au denumire în uzul curent, fie acoperă nevoia de a descrie cu un termen mai concret, excluzând orice ambiguitate, obiecte pe care limba obișnuită (vocabularul comun) deja le descrie. Cu alte cuvinte, termen tehnic poate fi un cuvânt nou creat sau un cuvânt care există în vocabularul comun, folosit cu un sens mai concret, mai mult sau mai puțin diferit de sensul pe care îl are în vocabularul comun.

În cazul respectiv, adică, în textul Marelui Sinod, expresia ”termen tehnic” presupune că nu se recunoaște că aceste ”comunități și confesiuni creștine” sunt Biserică, ci este folosit convențional cuvântul ”Biserică” referitor la aceste grupări creștine, ca să ne facilităm comunicarea dintre noi.

Pe baza definiției termenului tehnic la care am ajuns pe baza materialului pe care l-am  preluat de pe situl Πύλη γιά τήν Ἑλληνική Γλώσσα, am putea semnala următoarele cu privire la utilizarea termenului de ”Biserică” ca termen tehnic: Continuă lectura

Cum se săvârșea rânduiala părintească a Sinodikonul Ortodoxiei cu rostirea anatemelor acum 360 de ani la curtea domnească din Valahia

La mijlocul secolului al XVII-lea patriarhul Macarie al III- lea al Bisericii Ortodoxe Antiohiene face o lungă călătorie în Ţările Române şi nu numai. Iată ce consemnează arhidiaconul său, Paul din Alep, despre modul în care era făcută rânduiala din Duminica Ortodoxiei  (la data de 15 februarie 1657) la curtea (de la Târgovişte) a domnitorului Constantin Şerban (ctitorul primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba română). Rămânem cu întrebarea când, cum, de către cine şi din ce motiv a fost suprimată la români săvârşirea acestei rânduieli lăsate de Sfinţii Părinţi:

< Cum se citeşte în Valahia în Duminica Ortodoxiei >

În prima duminică din post, din porunca domnului, părintele nostru a mers la Biserica mitropolitană şi a slujit Liturghia acolo împreună cu mitropolitul. La vremea Trisaghionului au aşezat un analog, după datina lor, şi au împărţit lumânări tuturor celor ce se aflau în biserică. Părintele nostru s-a aşezat în jilţ, iar unul dintre preoţi a citit sinaxarul acestei zile, în întregime. Când au fost pomeniţi [părinţii] ortodocşi şi sfinţii, spunând de trei ori: „Veşnica lor pomenire”, părintele nostru s-a ridicat în picioare şi toţi cei aflaţi în biserică au cântat întreit „Veşnica lor pomenire”, de trei ori. Tot aşa, când i-a pomenit pe eretici şi pe schismatici au stins lumânările, cântând de trei ori: „Anatema!”, în trei rânduri. Apoi le-au aprins la loc. Aşa au tăcut până la sfârşit.
(Paul din Alep, Jurnal de călătorie în Moldova şi Valahia, studiu introductiv, ediţia manuscrisului arab, traducere în limba română, note şi indici de Ioana Feodorov, Cuvânt-înainte: Acad. Răzvan Theodorescu, Editura Academiei Române, Bucureşti, & Muzeul Brăilei - Editura Istros, Brăila, 2014, p. 334)

Biserica Bulgariei reafirmă faptul că NU recunoaşte „Sinodul din Creta”. Bulgarian Church reasserts rejection of Crete Council / OrthoChristian.Com

Sursa: http://www.pravoslavie.ru/english/98871.htm

November 23, 2016

    

Meeting last week, the Holy Synod of the Church of Bulgaria came to a conclusion on the Council of Crete and its decisions, maintaining their earlier rejection of it.

The patriarch of Bulgaria has informed Archbishop Ieronymos of Athens by letter of the synod’s decision, with an official announcement expected soon.

The Bulgarian Synod is the first to have made an official decision regarding the documents adopted on Crete in June. The Holy Synod of the Greek Church is meeting today and tomorrow and is expected to come to a decision on the conciliar documents.

23 / 11 / 2016

Rezultatul primei sedinte din cadrul Sinodului Bisericii Greciei. Într-o atmosferă tensionată a avut loc ședința plenară a Sinodului Greciei – ATITUDINI – Revista Fundatiei Justin Parvu

Sursa: http://www.atitudini.com/2016/11/rezultatul-primei-sedinte-din-cadrul-sinodului-bisericii-greciei-intr-o-atmosfera-tensionata-avut-loc-sedinta-plenara-sinodului-greciei/

Într-o atmosferă extrem de tensionată a avut azi loc ședința plenului Sinodului Greciei, în care s-au discutat subiectele legate de ”Sfântul și Marele Sinod” din Creta.
Discuția, care a pornit de la comunicarea pe această temă a Mitropolitului de Serres, Theologos, s-a concentrat pe schimbarea poziției Bisericii Greciei privitor la foarte cunoscuta de-acum referire la alte ”Biserici”, din textul al 6-lea cu titlul ”Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine”. Însuși Arhiepiscopul Atenei, informându-i pe membrii Sinodului, a făcut referire la presiunile exercitate asupra Bisericii Greciei, fără să dea nume. ”Am arătat precauție și răbdare”, a spus Arhiepiscopul, care a spus că evoluțiile și dezbaterile care vor avea loc în timp vor aduce și modificările necesare. ”Multe probleme dogmatice, în istoria Bisericii, au fost soluționate în ani de zile”, a spus Întâi-stătătorul Bisericii Greciei către mitropoliți, susținând că pe parcurs unele lucruri vor fi îmbunătățite, altele revocate.
”Hotărârile acestea nu sunt juridice… este un proces în desfășurare, vor avea loc modificări”, a spus Arhiepiscopul.

Hotărârile din Creta nu sunt negociabile au susținut Mitropolitul Tesalonicului, Antim, și Mitropolitul de Peristeri, Hrisostom, și au cerut să nu mai continue discuția pe tema Sinodului din Creta. Arhiepiscopul Ieronim nu a acceptat, și discuția a continuat potrivit ordinii de zi, prin intervenția Mitropolitului de Nafpaktos, Ierotheos, care s-a dovedit a fi protagonistul ședinței de azi (23 noiembrie 2016), dat fiind că el a exprimat cele mai multe rezerve față de Sinodul din Creta.

Textul al 6-lea nu a fost finalizat
Poziția centrală a Mitropolitului de Nafpaktos a fost aceea că textul în care se face referire la alte ”Biserici” nu a fost finalizat. Și în acest sens a invocat și reținerile față de acest text exprimate de Biserica Serbiei și Biserica României, dar și de Bisericile care nu au participat la Sinodul din Creta.
Pe durata intervenției Mitropolitului de Nafpaktos au existat reacții puternice în sală. Mitropolitul de Nafpaktos i-a cerut Arhiepiscopului Ieronim să respecte regulamentul și, adresându-se mitropoliților care îi cereau să-și schimbe poziția, a spus: ”Dacă vreți să mă intimidați, nu veți reuși”.
Mitropolitul de Nafpaktos și-a susținut poziția de a nu fi semnat textul acesta, insistând asupra faptului că expresia despre acceptarea denumirii istorice a altor ”Biserici” nu are sens, de vreme ce, așa cum a afirmat, nu există denumire fără semnificat.
Tot el a subliniat că modul în care au avut loc anumite referiri în text și mai ales folosirea termenului de ”Biserici eterodoxe” amintesc de abordarea din Mărturisirea lui Chiril Lukaris, care a fost condamnată de Biserică; a evidențiat că termenul ”eterodocși” se referă la cei înșelați, care nu pot constitui Biserică.
A subliniat de asemenea că acceptarea din partea Bisericii Ortodoxe a existenței altor Biserici se aseamănă cu teoria despre Biserica văzută și nevăzută, teorie pe care au dezvoltat-o protestanții.
Mitropolitul Ierotheos a cerut să se facă un studiu pe texte, așa încât la un Sinod viitor să aibă loc îmbunătățirile de rigoare.

Obiecția
La argumentele Mitropolitului Ierotheos au răspuns atât Mitropolitul Halkidei, Hrisostom, cât și Mitropolitul Kastoriei, Serafim, afirmând în esență că în textul Sinodului din Creta cuvântul ”Biserică” a fost folosit ca termen tehnic (terminus tehnicus) și nu presupune acceptarea ca ”Biserici” a eterodocșilor. Cu toate acestea, Mitropolitul de Nafpaktos consideră că nu este posibil să fie folosiți termeni tehnici în texte sinodale de o asemenea greutate.
Sinodul Bisericii Greciei își va continua lucrările în ședință plenară și mâine.

Sursa: http://orthodoxia.info/news/%CF%83%CE%B5-%CE%BA%CE%BB%CE%AF%CE%BC%CE%B1-%CE%AD%CE%BD%CF%84%CE%B1%CF%83%CE%B7%CF%82-%CE%B7-%CF%83%CF%85%CE%BD%CE%B5%CE%B4%CF%81%CE%AF%CE%B1%CF%83%CE%B7-%CF%84%CE%B7%CF%82-%CE%B9%CF%83%CE%B9-%CE%B3/
Traducere: Atitudini.

Patriarhul Bartolomeu: ANTIECUMENISTII fac voia celui rau

Sursa: http://www.aparatorul.md/patriarhul-bartolomeu-antiecumenistii-fac-voia-celui-rau/

Cităm:

MARELE SINOD DIN CRETA si ECUMENISMUL: antiecumenistii fac voia celui rau (Patriarhul Bartolomeu)

In cadrul interviului, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a avertizat că cei care doresc să fie întrerupt dialogul cu alți creștini ii fac „o deosebita placere diavolului”.

„Biserica Ortodoxă, la rândul său, are credință în Dumnezeu și, cu optimism, va continua dialogurile teologice, mai ales cu Biserica-sora Romano-Catolica”, a mai spus Patriarhul Bartolomeu.

MARELE SINOD DIN CRETA si ECUMENISMUL: ruptura cu catolicii este o rusine pentru noi (Patriarhul Bartolomeu)

„Noi credem că, în anii următori, vor exista progrese semnificative” – a mai precizat Patriarhul Bartolomeu.

Totodata, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a mai precizat ca problema nereusitei vindecarii diviziunii care persista intre Biserica Rasariteana si Biserica Vestului – in pofida Sinoadelor din Lyon (1274) și Ferrara și Florența (1438-9) – „este o rușine pentru noi creștinii, și niciodată nu vom inceta sa restabilim unitatea”.

Traducere integrală!: ”De ce nu am semnat” de Mitropolitul Ierotheos Vlahos, de Nafpaktos și Agios Vlasios

image

”De ce nu am semnat”
Mitropolitul Ierotheos Vlahos, de Nafpaktos și Agios Vlasios:

S-au publicat diferite comentarii referitoare la poziția pe care am avut-o la Sfântul și Marele Sinod față de textul intitulat: ”Relațiile Bisericii Ortodoxe față de restul lumii creștine”. Unii scriu că nu l-am semnat, alții că l-am semnat cu rețineri, iar alții că l-am semnat pur și simplu.
Prin această declarație a mea confirm că într-adevăr nu am semnat acest text și că, în plus, mi-am exprimat reținerile față de textele ”Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană” și ”Taina Nunții și impedimentele la aceasta”, la anumite puncte pe care le-am dezvoltat în intervențiile mele din timpul sesiunilor Sinodului.
Mai ales cu privire la primul text menționat, ”Relațiile Bisericii Ortodoxe față de restul lumii creștine”, vreau să spun că, într-adevăr, nu am semnat, și aceasta după o cugetare profundă, bazându-mă pe criterii teologice.
Nu este încă timpul să dezvolt toate argumentele mele istorice și teologice, lucru pe care îl voi face când voi analiza mai general toate procedurile și atmosfera pe care am constatat-o pe durata desfășurării sesiunilor Sfântului și Marelui Sinod. Aici voi menționa succint câteva motive particulare.
1. [În decizia mea de a nu semna,] am avut în vedere faptul că nu au fost acceptate toate hotărârile unanime ale Sinodului Bisericii Greciei, nu doar în ce privește formularea ”Biserica Ortodoxă cunoaște existența istorică a celorlalte confesiuni și comunități creștine”, dar și în alte 4-5 cazuri.
Am fost de acord de la început să particip la Sfântul și Marele Sinod ca membru al delegației Bisericii Greciei, mai înainte însă am așteptat hotărârile Sinodului din mai 2016, pentru a decide definitiv dacă voi fi prezent sau nu la Sinod. Când am constatat că hotărârile Sinodului Elen sunt importante și unanime, am decis să particip la Sfântul și Marele Sinod ca să le susțin.
2. Încă de la început mă problematiza întreaga structură și modul de gândire al textului, pentru că acesta a rezultat din combinarea a două texte diferite, dar până la sfârșit am tot sperat că va fi corectat și prin propunerile altor Biserici. Însă în cele din urmă am observat că amendamentele care au fost propuse de Biserici nu au fost toate acceptate în text din diferite motive.
Mitropolitul Pergamului, care, evident, în calitate de consilier, la îndemnul Patriarhului, era ultimul evaluator al propunerilor, fie le respingea, fie le corecta, fie le adopta și evaluarea lui era acceptată de către Biserica Constantinopolului și de către celelalte Biserici.
Astfel, după părerea mea, textul nu era gata pentru a fi emis de Sfântul și Marele Sinod, dat fiind că până în ultima clipă, înainte de semnarea lui, se tot corecta și prelucra, încă și la traducerea acestuia în celelalte trei limbi – franceză, engleză și rusă – s-a lucrat până în ultima clipă.
Acesta este motivul pentru care unele Biserici, încă de la început, au cerut retragerea textului pentru o mai amplă elaborare. De asemenea, se cuvine precizat că textul este mai degrabă diplomatic și fiecare poate să îl folosească după cum preferă.
Așa cum am susținut la sesiunea Sfântului și Marelui Sinod, textul nu are o bază eclesiologică riguroasă, iar subiectul referitor la definiția Bisericii și a membrilor acesteia a fost unul dintre cele aproximativ 100 de subiecte propuse pentru Sfântul și Marele Sinod, dar între timp a fost scos de pe ordinea de zi, cu perspectiva că va avea loc o mai amplă discuție și dezbatere, și ulterior se va decide în acest sens.
Trebuia, prin urmare, mai întâi să se discute și să se definească ce este Biserica și care sunt membrii acesteia și abia apoi să se stabilească poziția eterodocșilor. De asemenea, dacă semnam acest text, în fapt aș fi tăgăduit tot ce am scris de-a lungul timpului pe teme de eclesiologie pe baza Sfinților Părinți ai Bisericii. Și nu puteam face acest lucru.
3. Nu se poate înțelege deplin de ce am refuzat să semnez, dacă nu dau și unele informații despre felul cum reprezentanții Bisericii Greciei în acel moment au schimbat hotărârea omofonă a Sinodului Bisericii Greciei, [pe care au fost mandatați să o reprezinte.]
După cum se știe, inițial Sinodul Elen, în sesiunea din mai 2016, a hotărât în plen să propună amendamentul ”Biserica Ortodoxă cunoaște existența istorică a altor confesiuni și comunități creștine” și acesta a fost modificat prin propunerea: ”Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a altor biserici și confesiuni creștine eterodoxe”.
Diferența dintre cele formulări este evidentă. Vineri, când s-a discutat textul respective, discuția a ajuns într-un impas la paragraful 6, unde se vorbea despre denumirea eterodocșilor. Biserica României au propus să fie numiți ”Confesiuni și Comunități Eterodoxe”. Biserica Ciprului a propus să fie numiți ”Biserici Eterodoxe”. Și Biserica Greciei a propus să fie numiți ”Confesiuni și Comunități Creștine”. Întrucât Biserica României și-a retras propunerea, se discuta între propunerea Bisericii Ciprului, care a fost acceptată de celelalte Biserici, și propunerea Bisericii Greciei.
La o discuție particulară a delegației noastre, care a avut loc vineri la prânz, s-a hotărât să rămânem statornici în hotărârea plenului Sinodului și să se propună soluții alternative, adică să se scrie ”Biserica Ortodoxă cunoaște existența eterodocșilor” sau ”a altor creștini” sau ”a creștinilor neortodocși”.
Pentru că propunerile Bisericii Greciei nu au fost acceptate, Patriarhul Ecumenic, la sesiunea din după-amiaza de vineri a propus în public să aibă loc o discuție între Mitropolitul Pergamului și mine [Mitropolitul de Nafpaktos], pentru a se găsi o soluție. Mitropolitul Pergamului nu s-a arătat dispus pentru așa ceva, iar eu am declarat că aceasta nu este o chestiune personală, ca să îmi asum o asemenea răspundere, ci este o chestiune care privește întreaga delegație a Bisericii Elene. Atunci Patriarhul Ecumenic i-a propus Arhiepiscopului Atenei să se găsească în orice caz o soluție.
Sâmbătă dimineață, înainte de sesiunea Sinodului, delegația noastră s-a întâlnit pentru a decide în acest sens. Arhiepiscopul Atenei și întregii Grecii, Ieronim, într-o abordare democratică, a menționat că există trei soluții concrete. Prima este să rămânem statornici în hotărârea plenului Sinodului Elen; a doua să depunem o nouă propunere, despre care nu știu cum a apărut și cine a propus-o, adică să propunem formularea: ”Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a celorlalte Biserici și Confesiuni Creștine eterodoxe”, cu o rațiune a ei particulară; și a treia, să acceptăm propunerea Bisericii Ciprului, care propus formularea ”Biserici eterodoxe”.
A avut loc o discuție și membrii delegației noastre au decis prin vot asupra celor trei propuneri. Eu, personal, am susținut prima propunere, cu formulările alternative care au fost menționate anterior, în timp ce toți ceilalți prezenți au votat noua propunere, cea de-a doua.
Am considerat că această propunere nu a fost cea mai adecvată din punct de vedere istoric și teologic și am declarant imediat în față tuturor celor prezenți că nu voi semna textul acesta, dacă va fi depusă această propunere, însă, de dragul unității, mă voi abține de la orice discuție. Prin urmare, și din acest motiv, nu pot semna textul.
4. Încă un motiv, care nu este, desigur, esențial, dar are o greutate specială, este că s-a exercitat o puternică critică verbală față de Biserica Greciei pentru hotărârile acesteia. Desigur, Arhiepiscopul Atenei și Întregii Grecii, Ieronim, a respins printr-un cuvânt foarte important această atitudine injurioasă.
În cele din urmă însă, această reacție a jucat un rol psihologic în configurarea celeilalte propuneri. Asupra mea personal, cel puțin, s-a exercitat o presiune serioasă și o abordare injurioasă din partea unor ierarhi, datorită poziției mele, și am fost informat că s-au exercitat presiuni și asupra altor arhierei ai Bisericii Greciei. Și pentru că întotdeauna acționez cu calm, sobrietate și în mod liber, nu puteam să accept asemenea practici injurioase.
Acestea sunt cele mai importante motive care m-au determinat ca, deplin conștient și într-o abordare teologică, să refuz să semnez.
Desigur, în ultimul text care a fost publicat [pe situl Sfântului și Marelui Sinod] a fost folosit și numele meu, cum că, chipurile, aș fi semnat textul, cu siguranță, pentru că am fost membru al Delegației Bisericii Greciei.
Închei spunând că acestea sunt doar câteva date din cele petrecute legat de acest subiect. Mai multe voi scrie ulterior, când voi analiza și problematica propunerii finale pe care a depus-o Biserica Greciei – din punct de vedere istoric și teologic, și care a fost acceptată în textul oficial.
Sursa: http://www.romfea.gr/epikairotita-xronika/9157-naupaktou-ierotheos-giati-den-upegrapsa

Traducere: Tatiana Petrache