După cum se vede, chiar Scriptura, episcopii,preoţii şi teologii înţeleg rolul laicatului în Biserică ca treaptă a patra a ierarhiei interioare Bisericii Pământeşti! Punem mai jos pagina 1635 a celebrei „Biblii pentru Studiul Ortodox” tipărită sub supravegherea şi cu binecuvântarea unei întregi comisii formate din înalţi ierarhi, preoţi şi teologi.
Este foarte importantă decizia aceasta pentru că ea este condamnare SINODALĂ a ereziei ecumenismului cu diferitele sale teorii, precum cea a ramurilor, a „Bisericilor nedepline” şi aşa mai departe. Prin urmare, această decizie se referă indirect şi la acordurile heterodoxe semnate de-a lungul vremii de oficialii Bisericii Ortodoxe din România (la Balamand, Chambesy) sau din Rusia – inclusiv la declarţiile comune Francisc-Kirill de la Havana (că tot acuză unii greşit că, vai, bulgarii ar fi satelitul intereselor Patriarhiei Moscovei etc etc)!
De remarcat şi faptul că Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe din Bulgaria nu întrerupe comuniunea cu Bisericile Ortodoxe autocefale care au participat sau nu în Creta!
Traducerea integrală a textului şi sursa oficială le găsiţi aici: https://graiulortodox.wordpress.com/2016/12/22/comunicatul-integral-al-sinodului-al-bisericii-ortodoxe-din-bulgaria-despre-sinodul-din-creta-si-cel-mai-controversat-document-al-sau-sinodul-care-a-avut-loc-in-creta-nu-este-nici-mare-nici-sfan/
PS: am schimbat sursa, aceasta de sus părând a fi mai bună. Textul de pe Graiul Ortodoxă indică aceste surse (original bulgar de pe siteul oficial al Patriarhiei Bulgare plus sursa traducerii).
PPS: întrucât siteul Graiul Ortodox a fost șters în urma amenințărilor primite de deținător (din păcate!), apelăm la traducerea automată, deci cu inerente greșeli, a Google Translate:
Sf. Sinod în ședința sa din 15.11.2016, prot. № 22 – compoziție completă, considerat textul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul creștinătății”, adoptat la evenimentul organizat în iunie a acestui an. sinodul părintelui Creta, Grecia și a adoptat următoarea OPINIE:
În cadrul ședinței din 01.06.2016, prot. № 12, St. Sinodul complet a decis să propună amânarea Marelui și Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe și continuarea pregătirilor pentru ținutul ei. În caz contrar, St. Sinodul a declarat că BOC-BP nu va participa la el.
Ulterior, Sfintele Sinoduri ale altor Biserici Ortodoxe Locale au ieșit cu propuneri similare – participanți la organizarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Organizatorii Marelui și Sfântului Consiliu din Creta nu au ținut cont de aceste propuneri. Ulterior, patru Biserici locale autocefale și-au anunțat neparticiparea (în ordine cronologică): Biserica Ortodoxă Bulgară (decizia din 1 iunie a acestui an), Patriarhia Antiohiei (decizia din 6 iunie a acestui an), Biserica Ortodoxă a Georgiei (decizia din 10 iunie). anul acesta), Biserica Ortodoxă Rusă (decizia din 13 iunie a acestui an).
În perioada 16 – 27 iunie a acestui an Academia Ortodoxă din insula Creta, Republica Elenă, a găzduit planificatul Mare și Sfânt Sinod al Bisericii Ortodoxe, dar fără participarea a patru Biserici Autocefale Locale, precum și fără participarea BOC-BP recunoscută drept Biserica Ortodoxă Autocefală Americană (OCA). a cărei participare încă de la începutul pregătirii Consiliului nu a fost prevăzută, nici măcar ca invitat. La Adunare au participat reprezentanți ai mass-media și invitați din comunități religioase neortodoxe (romano-catolici, anglicani etc.).
Consiliul, ținut pe insula Creta, a votat și a adoptat cu unele modificări cele șase documente pre-congres, precum și „Enciclica” și „Mesajul”. 33 dintre episcopii care au luat parte la Sinod nu au semnat documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu odihna creștinătății”, iar unii dintre ierarhii nesemnați (printre ei teologi ortodocși autoritari) au ieșit cu explicații publice pentru poziția lor.
În scrisoarea sa, prot. № 798 / 14.07.2016, (înscris în Cancelaria Sinodală sub № 498 / 20.09.2016) Sfinția Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu trimis la St. Sinod al BOC-BP, documentele votate și adoptate de Adunare. După o traducere specializată de către un traducător autorizat, mitropolii diecezani au primit aceste documente.
Prima concluzie importantă este aceea că, în comparație cu versiunea lor pre-parlamentară, voturile au fost votate și adoptate de Consiliul P. Documentele cretane au suferit anumite schimbări, dar nesemnificative și insuficiente pentru acceptarea lor pan-ortodoxă.
I. Pentru documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul creștinătății”
Această teorie teologică afirmă că acțiunile liturgice pot oferi acces la mântuirea creștinilor din comunitățile respective din care fac parte. Prin urmare, presupusă prezență a harului în toate cultele creștine, ar trebui făcute eforturi comune pentru a atinge deplinitatea unității în Hristos (cf. Decretul asupra ecumenismului la Conciliul Vatican II).
2. În legătură cu căutarea și precizarea la punctul 5. căutarea „unității pierdute a tuturor creștinilor”, considerăm că este inacceptabilă și inadmisibilă, deoarece Biserica Ortodoxă nu și-a pierdut niciodată unitatea internă, în ciuda ereziilor și schismelor care reprezintă detașare de Trupul Bisericii, din care acest Trup nu-și pierde integritatea ontologică inițială, care se află în inseparabilitatea ontologică a Ipostasului lui Hristos.
3. La pct. 6, pct. 16 și pct. 20. „denumirea istorică” a „altei, care nu este în comuniune cu ea, biserici și culte creștine neortodoxe” este recunoscută, deși la punctul 1. din document este confirmat altceva, și anume faptul că nicio comunitate eretică sau schismatică nu poate fi numită „biserică”. Existența multor biserici este inacceptabilă în funcție de dogmele și canoanele Bisericii Ortodoxe. Mai mult, inițial în articolul 2. al documentului se bazează, că „Biserica Ortodoxă bazează unitatea Bisericii pe faptul întemeierii ei de către Domnul nostru Iisus Hristos și pe comuniunea în Sfânta Treime și în sacramente. Această unitate este exprimată prin continuitatea apostolică și tradiția patriarhală și este experimentată în ea până în zilele noastre.” Adăugarea expresiei „nume istoric”, precum și clarificarea, că denumirile neortodoxe nu sunt în comuniune cu Biserica Ortodoxă nu anulează natura problematică și eronată a acestui text. În pasajul indicat la articolul 6 al documentului, sunt comparate realități incomparabile. Faptul că numele „ortodox”, referit la Biserica Unică, Sfântă, Apostolică și Conciliară a lui Hristos, este un nume stabilit istoric, îi diminuează realitatea și semnificația? Fiecare nume adevărat apărut în istorie reflectă o anumită esență, o realitate existentă. În caz contrar, este un concept fără volum real, doar un nume fără un obiect real pe care îl exprimă sau îl reflectă. Un astfel de nume fără un obiect real este ficțiunea. Într-un astfel de caz, documentul conciliar ar fi trebuit să constate că „numele istoric” „biserici”, referit la comunitățile care s-au abătut de la Biserica Ortodoxă, este un nume fictiv, fără un referent real în realitate. Dacă nu facem această rezervare, atunci numele istoric „biserici neortodoxe” va avea adevăratul său referent istoric la care se referă. Adică vom recunoaște existența reală a altor biserici decât cea ortodoxă, care este în contradicție clară cu articolul 1 și cuvintele de deschidere ale articolului 6 din document (Biserica este Una și Singura).
4. Afirmația făcută la punctul 12 potrivit căreia „în desfășurarea dialogurilor teologice, scopul comun pentru toți este restaurarea finală a unității în adevărata credință și iubire” este foarte simplistă și nu exprimă exhaustiv dimensiunile procesului. toate definițiile dogmatice și regulile ecleziastice aprobate de Sinodurile ecumenice, precum și în ceea ce privește tradiția liturgică și viața sacramentală din Duhul Sfânt, calea de a realiza această unitate este prin pocăință, mărturisirea credinței ortodoxe și botez.
5. Punctul 20 afirmă că „perspectivele dialogurilor teologice ale Bisericii Ortodoxe cu restul creștinătății sunt întotdeauna determinate pe baza principiilor eclesiologiei ortodoxe și a criteriilor canonice ale tradiției bisericești deja consacrate” – dar expresia va fi mai precisă. „Tradiția bisericii deja consacrată” va fi înlocuită cu „tradiția Bisericii Ortodoxe”.
6. Impresia generală a acestui document este că conține multe expresii ambigue și inconsecvențe eclesiologice terminologice. De asemenea, este important să nu sublinieze în mod justificabil și exhaustiv scopul principal al dialogurilor teologice cu denumiri neortodoxe, care este întoarcerea neortodoxă în ordinea canonică în sânul Bisericii Ortodoxe și, de asemenea, nu articulează în mod clar principiile principale. și principiile acestor dialoguri. În schimb, articolele 16 și următoarele. Legitimizează organizația neguvernamentală „Consiliul Mondial al Bisericilor”, la care BOC-BP, mulțumesc lui Dumnezeu, a încetat să participe de mult timp.
7. Spre deosebire de obiectivul principal, pe care l-am indicat mai sus la punctul 6, documentul (punctele 9, 10, 11, 12, 13, 14 și 15) reglementează foarte consistent și cuprinzător metodologia de desfășurare a diferitelor dialoguri.
8. Textul punctului 22 presupune în mod evident infailibilitatea și tratamentul necritic al Consiliului din Creta, deoarece punctul în discuție afirmă că „păstrarea adevăratei credințe ortodoxe este garantată doar de sistemul conciliar, care de la sfârșit timpul este cel mai competent și mai credibil criteriu din Biserică cu privire la chestiuni de credință și dispoziții canonice. ” Sistemul Sinodurilor ecumenice și toate ortodoxe nu poate asigura automat sau mecanic corectitudinea credinței mărturisite de creștinii ortodocși.
II. Concluzie de bază
Sinodul din Creta nu este nici Mare, nici Sfânt și nici nu este atot-ortodox:
1. Datorită ne participării la o serie de biserici autocefale locale, precum și din greșeli organizatorice și teologice. Cu toate acestea, respectăm și apreciem eforturile tuturor organizatorilor și participanților de a-l conduce.
2. Examinarea atentă a documentelor adoptate de Sinodul din Creta ne duce la concluzia că unele dintre ele conțin inconsistențe cu doctrina Bisericii Ortodoxe, cu tradiția dogmatică și canonică a Bisericii, cu spiritul și litera consiliilor ecumenice și locale.
3. Documentele adoptate de Consiliul Cretei sunt supuse unor discuții teologice suplimentare în scopul corectării, editării, corectării sau înlocuirii cu alte documente (noi) în spiritul și tradiția Bisericii.
BOC-BP este o parte integrantă, un membru viu al Bisericii Unice, Sfinte, Conciliare și Apostolice. Ca parte a Trupului lui Hristos, deoarece acest Trup pe teritoriul local al Bulgariei și al eparhiilor bulgare din străinătate, BOC va continua să fie în comuniune euharistică, spirituală, dogmatică și canonică fraternă cu toate celelalte Biserici Ortodoxe Locale – ca și cu cei care au participat la Consiliu. pe insula Creta, precum și cu non-participanții. Biserica nu este o organizație laică, ci un organism Dumnezeu-om. Nu este influențat și nu ar trebui influențat în viața sa conciliară de interesele politice și laice și de diviziunile rezultate. Capul său este Domnul Isus Hristos însuși, care este „Calea și Adevărul și Viața”.
Principiile autocefaliei și catolicității în viața bisericii nu numai că nu se contrazic, ci se completează reciproc, derivă unele de la altele și sunt într-o unitate completă.
~~~~~~~~~~~~~~~~~
În cadrul ședinței sale din 11 decembrie 2016, St. Sinodul complet a auzit și a acceptat și semnat în unanimitate Prot. № 22 din 15.11.2016, care conține avizul sinodal cu privire la: Consiliul din Creta (iunie 2016) și textul adoptat de acesta „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul creștinătății”.
Sursa: Biserica Ortodoxă a Bulgariei http://www.bg-patriarshia.bg/news.php?id=220554
Scrisoarea deschisă conține mai multe elemente teologice vrednice de luat în seamă: http://aparam-ortodoxia.ro/2016/12/05/vietuitorii-si-credinciosii-schitului-sfanta-cuvioasa-parascheva-resping-erezia-cretana/
Fragment din Epistola Biazantină a Părinţilor Aghioriţi către împăratul Mihail Paleologul cu mărturisirea de credinţă împotriva uniaţiei de la Lyon (1272-74) Întreruperea pomenirii Patriarhul Ioannis Vekkos al XI-lea Icoana de mai sus are în imagine ca primă scenă reprezentarea Sfintei treimi în chipul a trei îngeri, apoi în plan central pe Împăratul Mihail Paleologul […]
Decizia finală a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare cu privire la Sinodul din Creta – rezumat „Sinodul din Creta nu este nici Mare, nici Sfânt, nici Pan-Ortodox” Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a emis decizia finală cu privire la Sinodul din Creta și a documentului „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”. Într-o decizie unanimă […]
vezi exact hotărârea luată și justificarea ei la: Decizia finală a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare cu privire la Sinodul din Creta – rezumat — Graiul Ortodox
Blog de Dogmatică Empirică 