Vizualizați cu atenție. Fata lui Freud, Ana Freud, și nepotul lui și cum gândirea lor a schimbat lumea modernă, consumism, superficialitate, politică, societate etc. Problema manipulării psihologice. Sunt patru episoade de aproape o oră fiecare. Doar al treilea, pus mai jos, are subtitrare în română. De vizionat cu discernământ duhovnicesc, având în minte faptul că Sfântul Vasile cel Mare spune să luăm ce este bun din fiecare, ca albinele care își doar nectarul din flori (chiar dacă acestea sunt buruieni, nu?)!
https://www.youtube.com/watch?v=QCzWYsxVn6Q&feature=share
Arhive lunare: iunie 2020
Sinodul Permanent pe luna iunie a Bisericii Greciei reiterează că subiectul Sfintei Împărtășanii nu este negociabil; se delimitează și de Yoga, Rotary și Lions | theodosie.ro
Astăzi, 3 iunie, a avut loc a doua ședință a Sinodului Permanent al Bisericii Greciei. Printre subiectele avute în dezbatere a fost și cel legat de modul de administrare a Sfintei Împărtășanii. În această problemă a decis:
„A luat la cunoștință de Scrisoarea din 17-5-2020 a SS Patriarhul Ecumenic Bartolomeu cu privire la subiectul unei căi comune în înfruntarea pastorală a modului de administrare consfințit al dumnezeieștii Împărtășanii, precum și de Scrisoarea din 19-5-2020 a PF Patriarh Daniel al României pe aceeași temă.
Sinodul Permanent a decis unanim să trimită Scrisori Sinodale corespunzătoare de răspuns, în care va fi înfățișat din nou faptul că Biserica Greciei rămâne în încredințarea dogmatică și teologică exprimată de la început că «Taina Sfântă a dumnezeieștii Euharistii rămâne de nenegociat, după cum ne-a fost predată de învățătura din Tradiția Ortodoxă și a Sfinților Părinți ai Sfintei noastre Biserici», precum și că «procedura administrării dumnezeieștii Împărtășanii credincioșilor rămâne precum este și după cum ne-a fost predată de Sfinții Părinți și de Sfânta noastră Tradiție».”
Totodată, a „decis să reamintească pliromei creștine că «[tehnica] Yoga» „reprezintă un capitol de bază al religiei hinduse și dispune de o felurime de școli, ramuri, aplicații și rânduieli și nu constituie un «fel de gimnastică»”. Cu alte cuvinte, este de evitat această practică și sincretismul în general.
Pe lângă faptul că este denunțată Uniunea Misionară Grecească ca fiind o mișcare de prozelitism neoprotestant, „a recomandat printr-o Notiță Enciclică Preasfințiților Mitropoliți și sfântului cler al Bisericii Greciei să se abțină de la orice manifestare care este organizată de organizațiile Rotary și Lions deoarece nu se limitează doar la manifestări sociale, ci se extind și la activități cu caracter religios, de vreme ce dispun de un ritual de ceremonie de admiterea noilor membri și stabilesc rugăciune care se adresează nedogmatic unui dumnezeu cu înțelesul general al termenului, și nu conform credinței noastre ortodoxe.
Viaţa Sfântului Ierarh Nichifor Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului | Doxologia
Sfântul Nichifor, marele ajutător al dreptei credinţe, s-a născut în Constantinopol, din părinţi binecredincioşi şi temători de Dumnezeu, anume Teodor şi Evdochia. Tatăl lui s-a învrednicit de cununa mărturisirii, suferind răni şi îngroziri pentru cinstirea sfintelor icoane. Acestea s-au întâmplat pe vremea împărăţiei lui Constantin Copro- nim, pentru că, fiind el în dregătoria însemnării lucrurilor împărăteşti de taină şi cinstind sfintele icoane cu bună credinţă, a fost clevetit la împăratul cel rău credincios, cum că se închină chipului Mântuitorului şi al Preacuratei Maicii lui Dumnezeu şi al tuturor sfinţilor.
Împăratul, auzind acestea, îndată a chemat la sine pe fericitul Teodor şi, cercetându-l şi înştiinţându-se că toate cele spuse împotriva lui sunt adevărate, l-a silit să se lepede de cinstirea sfintelor icoane. Iar după ce Teodor, robul lui Hristos, nu s-a supus voii împăratului, a fost bătut şi trimis în surghiun într-o cetate ce se numea Molina şi acolo, fiind aruncat într-o temniţă cumplită, a pătimit pentru dreapta credinţă. Iar după câtăva vreme, chemat fiind la Constantinopol şi silit din nou la eresul împăratului, n-a voit să se supună dorinţei lui, ci a petrecut nestrămutat în buna credinţă, alegând să primească bătăi şi moarte, decât să calce legile bisericeşti şi rânduielile Sfinţilor Părinţi. Deci, cu porunca împăratului celui fără de lege, fiind muncit cu nemilostivire, în multe chipuri, a fost trimis iarăşi în Niceea, unde a petrecut şase ani în multă chinuire şi a trecut către Domnul spre veşnica şi fericita viaţă.
Iar soţia lui, cinstita Evdochia, a fost părtaşă la toate primejdiile şi chinurile bărbatului său, pentru că îi urma lui întru prigoane şi pătimea împreună întru legături, nedespărţindu-se de dânsul cu trupul şi cu duhul. Apoi, după sfârşitul bărbatului său, ea s-a întors în Constantinopol şi îşi petrecea zilele sale cu dumnezeiască cuviinţă, precum se cădea unei văduve sfinte; iar fiul ei, Nichifor, în vremea aceea, se îndeletnicea mai întâi cu învăţătura filosofiei, apoi a fost pus la curtea împărătească în locul tatălui său. Iar fericita Evdochia n-a murit până ce n-a văzut pe fiul său în rânduiala călugărească şi arhierească. Deci, mulţumind lui Dumnezeu, s-a dus în mănăstirea de fecioare şi s-a tunş în călugărie; şi, plăcând foarte mult lui Dumnezeu, s-a mutat la El, întru adânci bătrâneţi.
Al unor părinţi ca aceştia a fost odraslă acest fericit Nichifor, pentru care ne stă nouă înainte cuvântul. Astfel, mlădiţa cea sfântă a rădăcinii celei sfinte, hrănindu-se de la pieptul maicii sale în dreapta credinţă, a crescut în bune obiceiuri şi, povăţuit fiind la viaţa cea plăcută lui Dumnezeu, îşi petrecea anii tinereţilor sale cu întreagă înţelepciune întru mare înfrânare. Şi era fericitul Nichifor plin de înţelepciunea cea din afară şi dinlăuntru, adică, de cea lumească şi de cea duhovnicească, ştiind desăvârşit nu numai cărţile filosofilor elini, ci şi dumnezeieştile Scripturi. El era şi ritor renumit; şi, pe lângă aceasta, a fost împodobit cu toate faptele bune; pentru aceasta, era iubit şi cinstit de toţi pentru înţelegerea şi bunul său obicei. Şi venind în vârstă de bărbat, a fost cinstit între sfetnicii împărăteşti în vremea împărăţiei lui Leon, fiul lui Copronim. Şi păzea dreapta credinţă în mijlocul celor răucredincioşi, închinându-se sfintelor icoane şi aducând şi pe alţii la acea cinstită închinare.
Continuă lecturaOdovania prostiei când? | Ziarul de Olt
Privește ce am partajat: Odovania prostiei când? | Ziarul de Olt @MIUI| http://ziaruldeolt.ro/2020/05/28/odovania-prostiei-cand/
Continuă lecturaDragii mei,
Am văzut mare scandal în presă în ultimele zile, pricinuit de decizia Arhiepiscopiei Tomisului de a săvârși Odovania Învierii Domnului, în seara de 27 Mai, pe tipicul Slujbei Învierii.
Pur și simplu s-a ajuns la o isterie pe toate rețelele de socializare și pe unele „canale” (în toate sensurile acestui cuvânt) TV. „Învierea 2.0”, „Arhiepiscopia autonomă”, „Învierea x 2” etc, sunt doar câteva din titlurile unui ziar pe care îl credeam serios, însă m-am convins că atât eu cât și cei din redacția aceea avem alte definiții ale cuvântului „serios”.
O simplă căutare pe Google despre ce înseamă Odovania unei sărbători ne oferă o definiție foarte bine structurată, simplă și de înțeles pentru toți: ”Odovania (în greacă: ἀπόδοσις (apodosis); în slavonă: отдание (otdaniye) sau încheierea unei sărbători este ultima zi în care aceasta mai este prăznuită în Biserică în cursul unui an liturgic. Cel mai adesea, ea vine să încheie o perioadă de prăznuire prelungită. În ziua în care se face odovania unui praznic, se slujesc din nou majoritatea cântărilor și rugăciunilor liturgice specifice sărbătorii respective. Sfintele Paști și majoritatea sărbătorilor mari și mijlocii au odovanie”.
Noi, în Biserică avem două categorii de credincioși:
1. Practicanți (asumați, curajoși, credincioși, culți și morali) – sunt acei oameni care nu se tem de Împărtășirea cu aceeași linguriță pentru că ei știu că este de argint și mai presus de orice că în Potir este însuși Hristos cu Trupul și Sângele Lui, care vin la Biserică aproape în fiecare duminică și sărbătoare, au locul lor unde vin se așează și se roagă împreună cu preotul lor pe care îl cunosc de zeci de ani și pe care îl văd așa cum este, adică unul de-al lor, cu aceleași păcate, neajunsuri, bucurii și tristeți ca ale lor.
2. Nepracticanți (doar cu numele, lași, fără exagerare – proști și imorali) – cei care vin la Biserică doar de Paști și de Crăciun (pentru că ei au credința în suflet) și atunci sunt deranjați de înghesuială, înjură preoții că au mașini în timp ce ei tot în mașini au venit la slujbă, cred că lor trebuie să le acorde cineva o atenție deosebită, dacă se poate să le punem covor roșu și să îi așteptăm cu fanfară (noroc că la noi la Olt cu fanfară mergem la morți), să îi „servim” urgent cu LUMINĂ (habar nu au ce reprezintă) ca să plece acasă și să tragă grătarul și să curgă alcoolul că doar a Înviat Hristos!
Sunt acei oameni care bat din picior la slujba de cununie sau de botez pentru că au programare la poze și tu te rogi prea mult pentru ei. Pentru care Împărtășirea cu lingurița din Potir este dezgustătoare și obiceiul medieval, etc.
Această ultimă categorie (aşa sunt și în viață) sunt cei care, habarniști total, s-au trezit doctori în Teologie de prin presă și au turbat la propriu când au auzit că IPS Teodosie săvârșește Odovania praznicului Învierii Domnului.
Dintr-o dată, toți oamenii proști își dau cu părerea despre Biserică și rânduielile ei așa că vă întreb eu pe dumneavoastră, cu smerenie, odovania prostiei când o facem?!
Toate sărbătorile au o perioadă de prăznuire care începe cu seara zilei praznicului și se termină tot cu seara zilei la care praznicul are odovania.
Exemplu: Astăzi avem Înălțarea, deci, praznicul a început de aseară cu slujba Vecerniei, astăzi cu Sfânta Liturghie și ține ca sărbătoare până Sâmbătă seara când în Biserici se săvârșește Vecernia pentru Duminica Rusaliilor, adică sărbătoarea Înălțării începe de pe 27 mai seara și ține până pe 6 iunie seara.
Astfel Învierea Domnului, fiind cea mai mare sărbătoare a creștinismului a avut ca odovanie ziua de 27 mai. Mergând pe explicația de mai sus la Constanța și la Buzău, episcopii locului au decis să facă slujba de Odovanie noaptea, respectând întru totul tipicul slujbei și rânduiala de mănăstire. Atât Catedrala din Buzău cât și cea din Constanța au statut și de mănăstire, iar episcopii sunt călugări, deci slujba s-a săvârşit noaptea fără probleme. In ambele situații s-a oferit credincioșilor prezenți Lumina din noaptea de Sfintele Paști atunci când noi eram în Biserici, cu ușile închise și chemam credincioșii să vină, dar ei erau ținuți în casă. NU S-A DAT O ALTĂ LUMINĂ! Și deci nu s-a făcut o Înviere 2.0!
Dragii mei,
În ultimul timp mă întâlnesc cu tot felul de experți în diferite domenii care au excelat la profesională, au trecut cu brio peste examenul maturității picându-l sau au ajuns licențiați la o Universitate făcută în podul unei case de o babă senilă. Aceștia dau niște explicații fabuloase despre microcipuri, 5G, COVID – 19, Teologie, Medicină, etc, dar scriu de plânge Limba Română, pun virgulă înainte de verb și folosesc conjuncţia” și” după” ca” în formulări de genul acesta:” eu ca și…, el ca și…, noi ca și…”, ei ca și proști de altfel și fără conjuncția” și”, deci, ei ca proști!
În încheiere vă întreb, retoric bineînțeles, pentru mulţi, Odovania prostiei când are loc?!
Profesor teolog drd. – Alin Bolboașă Șofaru
Blog de Dogmatică Empirică 