MĂRTURIE: Trupul Preacuviosului Părinte Justin Pârvu încuviințează că am câștigat un sfânt în Ceruri

Preacuviosul Schiarhimandrit Justin de la Petru Vodă adormit întru Hristos

Nu cu multe ore în urmă a fost înmormântat trupul Preacuviosului Părinte Justin Pârvu (duhul său nu are cum să fie înmormântat, chiar de ar și voi dușmanii lui Hristos, însă ne va fi și mai aproape de dincolo). Întrucât tocmai m-am întors de la Mănăstirea Petru Vodă, simt ca pe o datorie a face următoarea scurtă mărturisire:

– trupul Părintelui, pielea, mîinile erau moi (nu avea rigor mortis) nici la aproape patru zile de la moarte – așa cum se spune că se întâmplă cu monahii din Sf. Mune Athos (deși Părintele nu era athonit);

– când i-am sărutat mâna, nu numai că nu mirosea a mort – nu a fost deloc astfel de miros de-a lungul acestor zile, deși a fost foarte cald – , ci mirosea frumos, ca o miresmă de mir pe care nu am mai întâlnit-o.

– și alte persoane au dat și pot da această mărturie. De fapt, oricine a fost acolo a constatat că nu miroasea deloc urât. Desigur, unii au simțit mirosul frumos, iar alții, care fuseseră chiar sceptici inițial, au văzut și broboane de mir izvorând din mâna și din zona capului Părintelui. Broboanele au fost șterse cu vată și păstrate de unii.

– întreaga atmosferă din aceste zile a fost pascală, fără umbră de întristare, ci numai bucurie, lumină, har. Iar lacrimile – acolo unde și atunci când au fost – au fost de bucurie harică. Niciun pic din atmosfera grea care este adesea la înmormântări, mai ales în preajma trupului celui mort. Niciun pic de teamă nu inspira trupul Părintelui (nici măcar copiilor), ci biruință asupra morții, bucurie, har, cuvioșie care te atrag ca un magnet și te molipsesc de Împărăția lui Dumnezeu. Acest lucru te făcea pur și simplu să te rogi la și nu pentru Părintele Justin.

În concluzie, Părintele Justin Pârvu chiar a adormit întru Domnul și a fost prohodit ca un Cuvios al lui Hristos. Fără să cădem în patetisme, spun ceva ce nu am mai simțit niciodată la alte înmormântări (și, din nou, ca și pentru cele mărturisite mai sus, sunt atâția care o spun – nu este, deci, mărturia mea subiectivă): atmosfera chiar era cea de la racla (și nu sicriul) unui sfânt rămas așa acolo de veacuri, așteptând a fi pentru puțin timp închisă din oarece nevoi, pentru a fi redeschisă mai apoi pentru totdeauna ca o vistierie duhovnicească de preț.

Să nu vă mirați de aceste cuvinte ca fiind potrivnice Sfintei Tradiții Ortodoxe, de vreme ce avem cazuri în creștinismul veacului de aur când credincioșii se certau pe trupul unui sfânt cuvios nu numai imediat după moarte, dar chiar și dinainte. La nevoie, se pot da exemplele exacte.

Cântăm, deci, „Veșnică pomenirea!”, dar în același timp, simțim în inimă izvorând și „Prea-cuvioase Părinte Justin de la Petru Vodă, roagă-te și pentru noi, păcătoșii!”.

Aceasta este ceea cea am simțit și simt și eu între foarte mulți alții. Nimic care să țină de vrednicia mea, ci doar de evidența covârșitoare și de datoria către Dumnezeu și aproapele: „Precum am auzit, așa am și văzut”. Scriu acestea și eu deoarece știu că unii s-au îndoit de mărturiile date zilele trecute de alții.

Prof. Marian Maricaru

20 iunie 2013, de Sf. Ier. Mc. Metodie al Patarelor, Sf. Ier. Calist al Constantinopolului și Sf. Nicolae Cabasila

VEDEȚI ȘI:

Înmormântarea Părintelui Justin Pârvu

PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU – Biografia unei biruinţe

Minunile săvîrşite de Părintele Justin Pârvu

COMUNICAT al zeci de ONG-uri crestine din ROMÂNIA: Societatea Civilă Creştină NU va vota pentru REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. Iată și de ce!:

(NOTA NOASTRĂ: Sa votăm îm masă NU! Dacă vor ieși creștinii la vot, vor vedea Cine are puterea! Cu rugăciunile părintelui Justin Pârvu, pe care să-l odihnească Dumnezeu!) 

Societatea civilă creştină din România, fidelă principiilor de apărăre a familiei, vieţii şi demnităţii umane şi a identităţii naţionale, protestează împotriva modului  în care decurge actualul proces de revizuire a Constituţiei.

Organizaţiile din Coaliţia pentru Familie şi Constituţie anunţă că nu îşi vor da votul pentru revizuirea legii fundamentale a statului român, întrucât aceasta nu reprezintă interesele cetăţenilor români şi ale societăţii în general.

 În contextul în care cererile sale, exprimate atât în Forumul Constituţional, cât şi prin mass media, au fost ignorate, Coaliţia pentru Familie şi Constituţie, organism informal care cuprinde organizaţiile semnatare, nu poate decât să respingă acest proiect de lege fundamentală.

Principala revendicare a noastră a fost aceea ca în legea fundamentală să se recunoască o realitate de neconstestat, anume că la temelia familiei şi a stabilităţii sociale stă căsătoria între un bărbat si o femeie.

Din păcate, reprezentanţii noştri în Parlament au ales să răspundă unor ordine venite de la grupări de presiune internaţionale şi nu dorinţei majorităţii creştine a ţării, refuzând această solicitare.

Astfel, se lasă cale liberă legiferării uniunilor contra firii, în contextul unei direcţii vizibile la nivel internaţional, în care „orientarea sexuală” a devenit un criteriu de impunere ideologică a unor şabloane „politic-corecte”. O astfel de situaţie ar duce la schimbarea agresivă a normelor comportamentale şi sociale, aşa cum se întâmplă deja în alte ţări ale lumii, având drept consecinţă dizolvarea unor instituţii fundamentale pentru prosperitatea şi buna funcţionare a societăţii, în primul rând a familiei.

Prin intervenţia directă pentru stoparea definirii familiei în Constituţie şi prin declaraţiile sale din ultima perioadă, prin care arată că doreşte o „schimbare accelerată” a unei Românii „plină de prejudecăţi”, d-l premier Victor Ponta se îndepărtează de majoritatea creştină absolută a românilor, care, la rândul ei, se înstrăinează astfel de cei care au votat actuala Putere politică a ţării. Nu putem permite transgresarea criteriilor unor minorităţi prin care se doreşte impunerea, în cel mai pur stil totalitar, a unei ideologii străine de ethosul românesc.

Introducerea în proiectul legii revizuite a recunoaşterii importanţei cultelor şi a minorităţilor în istoria ţării nu poate compensa introducerea unor amendamente cel puţin bizare, precum cel care afirmă aşa-zise „drepturi ale animalelor”! Considerăm această menţiune ca nepotrivită şi sfidătoare, într-o ţară în care copilul nenăscut nu este protejat în niciun fel şi în care avortul este legal până la naştere. 

În acelaşi timp, constatăm cu uimire că anumite minorităţi etnice  primesc supra-drepturi, fără precedent în Europa. Partidele parlamentare vor ca statul român să mai dăinuie? Care este direcţia pe care vrea să ducă România actuala clasă politică în integralitatea ei? Există un proiect sau o viziune pentru dezvoltarea şi afirmarea statului român, sau politicienii noştri răspund pavlovian la directivele unei birocraţii externe, lipsită de aderenţă la realitatea românescă? Sunt întrebări la care Coaliţia pentru Familie şi Constituţie ar dori un răspuns.

Deunăzi, de Ziua Eroilor, politicienii s-au întrecut în declaraţii pompoase, menite a onora memoria celor care s-au jertfit pentru acest popor. Văzând însă propunerea de Constituţie pe care ne-o fac, realizăm că şi aceste afirmaţii ale lor au fost doar vorbe goale, lozinci pentru încântat electoratul.

Coaliţia pentru Familie şi Constituţie salută, în schimb, preocuparea ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române pentru felul în care clasa politică intenţionează să schimbe Constituţia şi pentru efectele acestor modificări asupra vieţii tuturor românilor.

Coaliţia pentru Familie şi Constituţie a luat decizia de a respinge o Constituţie care nu reprezintă aspiraţiile poporului român, care ne îngrădeşte libertăţile fundamentale şi care lezează tradiţia românească.  

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Semnează,

1 Alianța Familiilor din România

2  Federatia Organizatiilor Ortodoxe PRO VITA din Romania (FOOPVR), Sibiu

3  Asociaţia Pro Vita filiala București

4 Alianţa pentru Demnitate Naţională

5 Asociatia „Basarabii”

6 Liga de Utilitate Publică

7 Asociația pentru Apărarea Familiei și Copilului

8 Asociația „Familia Ortodoxă”

9 Asociația Dascălilor din Romania

10 Asociația Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”

11 Asociaţia pentru Libertatea Românilor, Bacau

12 Asociația „Rost”

13 Liga pentru Identitate Națională

14 Asociația „Cercul Studențesc Floarea de foc”

15 Asociaţia Christiana

16 Asociația Provita Media

17 Fundaţia „Sfânta Irina”, Voluntari

18 Asociația pentru Revigorarea Tradiției (ART), Bucuresti

19 Fundația Sf. Martiri Brâncoveni

20 Asociaţia Oamenilor de Afaceri Creştini-Ortodocşi           

21 Asociatia pt. Cultura si Educatie „Sfantul Daniil Sihastrul”)

22 Fundația Creștină Elim – Marghita

23 Fundatia Crestina Hanielim – Beius

24 Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni.

25 Asociației ”PRO BURDUJENI”,  Suceava

26 Asociatia „Centrul Iochebed”, Alba Iulia,

27 Asociatia Gaspar, Baltasar & Melchior

28 Asociaţia Familia şi Viaţa, Roman

29 Asociatia PROVULCAN, Abrud

30 Asociatia „Parintele Galeriu”,  Bucuresti

31 Fundaţia Culturala “Doina şi Ion Aldea Teodorovici”, Pitesti

32 Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, Brasov

33 Asociația „Bucovina Profundă, Suceava

34 Fundaţia „Sf. Martiri Brâncoveni” filiala Suceava

35 Asociaţia „Ortodoxia Tinerilor”, Galaţi

36 Asociatia „Sfântul Impărat Constantin cel Mare”           

37 Asociatia “Predania”

38 Asociatia Chronos XXI

39  Asociatia Anamnesis

40 Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinatate

41 Asociatia pentru cultură “Alfa”, Fieni

42 Asociatia Pro Vita Sfântul Stelian, Teleorman

43 Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, Cluj Napoca

44 Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români, Târgu Jiu  

45  Asociatia Mesterilor Populari din Moldova, Iaşi

46 Asociatia Tradiţia Românească, Bucuresti

47 Asociatia “Civic Media”, Bucuresti

48 Fundatia Crestină Părintele Arsenie Boca

49 Asociația Casa Gratis Pro Deo

50 Asociatia DARUL VIETII

51 Liga Distributistă Română “Ion Mihalache”

MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU FELICITĂ PE ARHIEPISCOPUL TOMISULUI PENTRU VIZITA PĂRINTELUI TEODOROS ZISIS

SURSA: http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/mitropolitul-serafim-de-pireu-felicita-pe-arhiepiscopul-tomisului-pentru-vizita-parintelui-teodoros-zisis-459349.html

SCRISOARE DE SOLIDARITATE CĂTRE ARHIEPISCOPUL TEODOSIE AL TOMISULUI
DIN PARTEA MITROPOLITULUI SERAFIM DE PIREU

STATUL ELEN

SFÂNTA MITROPOLIE DE PIREU

Akti Themistokleus 190

185 39 PIREU

E-mail: impireos@hotmail.com

Tel. Centru Eparhial 210 4514833

Fax. 210 4518476

Nr. Prot. 649

În Pireu, 7 iunie 2013

Către Înaltpreasfinţitul

Arhiepiscop de Tomis,

domnul domn Teodosie

În Constanţa – România

Înaltpreasfinţite sfinte frate,

Hristos a înviat!

Cu cuvenitul respect faţă de lucrarea arhierească slujitoare a Înaltpreasfinţiei Voastre şi faţă de respectabila Voastră persoană, venim să Vă exprimăm sentimentele de nedescrisă bucurie, veselie şi desfătare duhovnicească, care ne-au cuprins când am aflat prin intermediul presei electronice din Elada de organizarea de către Sfânta Arhiepiscopie a Înaltpreasfinţiei Voastre a unei omilii, care l-a avut ca principal vorbitor pe Profesorul Emerit al Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii Aristotelice din Tesalonic, eruditul şi preacucernicul Părinte Protopresbiter Theodoros Zisis, cu tema „Căderea Constantinopolului”, care – cu prilejul prezenţei sale în Arhiepiscopia Înaltpreasfinţiei Voastre – a vizitat sfintele mănăstiri, unde – în urma cererii obştilor monahale înseşi şi a mulţimii credincioşilor, care au pus întrebări adecvate şi corespunzătoare temelor din viaţa şi activitatea Bisericii – vorbitorul a dezvoltat teme bisericeşti şi duhovniceşti actuale.

Vă felicităm cordial pe Înaltpreasfinţia Voastră pentru inspiraţia de-Dumnezeu-luminată a ideii organizării, pentru alegerea foarte nimerită şi pentru invitaţia onorantă a vorbitorului sus-numit, precum şi pentru excelenta desfăşurare a omiliei.

Acţiunea sus-numită a Înaltpreasfinţiei Voastre demonstrează în mod incontestabil interesul vigilent al Înaltpreasfinţiei Voastre pentru teme de interes teologic pan-ortodox, iar pe Înaltpreasfinţia Voastră Vă aşează printre arhiereii păzitori, care prin multă silinţă şi trudă, zi şi noapte priveghează pentru mântuirea turmei; între episcopii care au jurat cu sinceritate şi care păzesc cu integritate şi onestitate înfricoşătoarele jurăminte de la hirotonia lor în treapta de episcop; între păstorii cei buni, care mărturisesc credinţa neprihănită a Bisericii Ortodoxe a lui Hristos, Biserica cea Una, Sfântă, Universală şi Apostolică, în aceste vremuri dificile şi de pe urmă, în care predomină confuzia tuturor lucrurilor. Cu adevărat – prin harul lui Dumnezeu – Vă arătaţi nu numai următor al Tronurilor, ci şi părtaş al obiceiurilor Apostolilor.

Alegerea ca vorbitor de către Înaltpreasfinţia Voastră a Preacucernicului şi eruditului Părinte Protoprezbiter Theodoros Zisis a fost foarte nimerită, deoarece admirabilul şi alesul frate în Hristos, părintele Theodoros Zisis, este unul dintre cei mai buni profesori, recunoscuţi la nivel internaţional, care excelează încă din tinereţe în domeniul Sfintei Scripturi şi al Literaturii Patristice, o personalitate proeminentă şi o prezenţă contemporană a Teologiei Patristice, un eminent autor al unei mulţimi de scrieri cu conţinut teologic şi duhovnicesc, un simbol al rezistenţei clerului şi poporului împotriva decadenţei morale şi a abaterilor de la credinţa ortodoxă, un preot păstrător al Tradiţiei, cu o foarte mare şi importantă slujre şi contribuţie în Biserica Ortodoxă, prin participarea sa ca reprezentant atât al Patriarhiei Ecumenice, cât şi al Bisericii Eladei la dialogurile teologice ale Bisericii Ortodoxe cu ereticii romano-catolici (papistaşi) şi protestanţi, aşa cum oricine îşi dă seama, citind bogata sa biografie. Cele de mai sus le mărturisim şi Noi, din aceeaşi experienţă, ca martori oculari şi ca unii care l-am auzit cu propriile urechi pe acest om, pentru că de multe ori l-am invitat la congresele, conferinţele şi omiliile pe care le organizează periodic Sfânta noastră Mitropolie, în urma cărora am rămas de fiecare dată surprinşi şi uimiţi de profunzimea sa în gândirea teologică, de cuvântul său argumentat şi articulat cu atenţie şi minuţios din punct de vedere ştiinţific şi teologic, de dinamismul şi combativitatea lui şi, în cele din urmă, de râvna sa întru cunoştinţă pentru Credinţa Ortodoxă, de care, cu siguranţă, V-aţi încredinţat şi Înaltpreasfinţia Voastră, cu proprii ochi. Pentru cele de mai sus şi Sfânta noastră Mitropolie l-a onorat în Duminica Ortodoxiei din anul 2012 cu Crucea de Aur a Sfintei Mitropolii.

Mai multe detalii pe ortodoxiacatholica.wordpress.com.

IPS Teodosie primind sfintele moaște ale Sf. Ioan Gura de Aur (Constanta, 29 mai 2013) prin mâna păr. Theodors Zisis

Cu voia lui Dumnezeu, Sfantul Ioan Gura de Aur a sosit la Tomis, prin intermediul parintelui Theodoros Zisis, care, cu ocazia vizitei facute in Dobrogea la invitatia IPS Teodosie, i-a daruit inaltului ierarh o particica din cinstitele moaste ale sfantului care „prin Liturghia sa uneste pe toti ortodocsii”. Acest dar unic, mult binecuvantat, a fost primit cu imensa bucurie, de catre arhiepiscopul vechii cetati, a carei istorie crestina merge pana in vremurile Sfantului Ioan si cu mult inainte de acestea, precum si de catre turma sa. Data evenimentului a fost 29 mai 2013.

Păr. Theodoros Zisis la Măn. Adamclisi (video integral, 3 ore si 40 de min)

Viata monahala. Erezia ecumenismului si lipsa de informare a poporului in aceasta privinta. Definitia ecumenismului. Ecumenismul este antievanghelic si antipatristic si conduce la revenirea in intunericul de dinainte de Hristos, Lumina cea adevarata. De la ecumenismul intercrestin la cel interreligios. Evitarea marturisirii este o forma de ateism, dupa Sf. Grigorie Palama. Biserica locala a Georgiei si cea a Bulgariei au parasit Consiliul mondial al bisericilor; situatia Greciei si a Serbiei; actiunile antiecumeniste ale Sfantului Munte, cele ale IPS Serafim de Pireu si cele ale sinaxei clericilor si monahilor ortodocsi din Grecia; „Marturisirea de credinta antiecumenista”. Ascultarea se opreste la urmarea ereziilor ierarhului. Pe patriarhul eretic Nestorie l-a vadit un simplu laic, prezent la predica eretica a acestuia. Sf Maxim Marturisitorul si Sf Marcu Eugenicul, ca unici opozanti ai ereziei. Sfintii marturisitori si martiri prigoniti si ucisi de catre papistasi. Dumnezeu nu ne-a dat duhul fricii, ci pe cel al tariei, puterii, marturisirii. Ex. Sf Teodor Studitul, care a aparat ortodoxia, in locul zidurilor moarte ale manastirii sale infloritoare, pe care a parasit-o, pentru a marturisi- misiunea noastra nu este de a apara pietre si cladiri, ci de a apara credinta si a ne mantui sufletele. Invaliditatea opririi de la slujire a clericilor marturisitori. „Martirii” ereticilor nu sunt martiri. Erezia catolica antievanghelica filioque.

 

Erezia monofizita si nefericitele roade ale „dialogului” dintre ortodocsi si „Bisericile” Orientale. Clericul ecumenist necaterisit este purtator de har si savarseste Taine valide. Arta liturgica (inclusiv muzica) de influenta occidentala trebuie evitate, ca neortodoxe. Poporul trebuie sa auda rugaciunile Sfintei Liturghii, inclusiv cele considerate „tainice”. Pictarea falsului sfant eretic, papistas, Francisc de Assisi intr-o biserica ortodoxa, de catre pr Arsenie Boca face parte din manifestarile ereziei sincretismului si a ecumenismului. Ratacirea celor care se alatura schismaticilor sau initiaza schisme, din pricina propovaduirii ereziei ecumeniste de catre clericii canonici. Daca nu face pocainta publica, mitropolitul Nicolae Corneanu ar trebui sanctionat si chiar caterisit, pentru impartasirea cu ereticii greco-catolici. Casatoriile mixte ortodox(a)-eretic(a) sunt necanonice, invalide- neortodoxul trebuie mai intai botezat(a). Isihasmul in lume. Tema cea mai potrivita pentru viitorul sinod panortodox este ecumenismul. Fobia Apocalipsei, tipica pentru ereticii neoprotestanti si improprie ortodocsior. Concluzia sinaxei clericilor si monahilor ortodocsi din Grecia- cipul (actele electronice) nu contin(e) simbolul lui antihrist.

 

Despre indepartarea poporului de clerul ecumenist, in semn de protest. Marturisirea ca necesitate. Cine nu marturiseste adera la al treilea tip de ateism, dupa cei care neaga existenta lui Dumnezeu si dupa eretici, cf. Sf Grigorie Palama. Din scrierile teologilor contemporani renumiti (Staniloae, Andrutsos s.a.) trebuie retinut numai ceea ce este in acord cu Traditia. IPS Serafim de Pireu este o nadejde pentru ortodoxie si un exemplu pentru ceilalti episcopi. Necanonicitatea „icoanelor” Sfintei Treimi. Faptul ca Duhul Sfant sufla unde voieste nu inseamna ca se pot mantui ereticii. Rara impartasire este un obicei antipatristic si antitraditional, pe care l-au combatut Sfintii Colivazi. Traditionala in Biserica este deasa impartasire, fara spovedanie inainte de fiecare impartasire, dar cu deasa marturisire a gandurilor, catre duhovnic. Despre patrunderea clericalismului in ortodoxie, dinspre romano-catolicism. Masoneria si ecumenismul. Masoneria este sub anatema, clericii masoni trebuie caterisiti, iar mirenii masoni afurisiti. Revenirea lor la ortodoxie trebuie facuta prin spovedanie si mirungere. In incheiere: parintele Theodoros si o parte din auditoriu, cantand troparul Sfintilor Mucenici, inaintea raclelor Sfintilor Mucenici necunoscuti de la Adamclisi.

Alte trei cuvinte tinute de par. Theodoros Zisis in Arhiepiscopia Tomisului (Man. Capidava, Catedrala Arhiepiscopala, Man. Crucea)

Parintele vorbeste inclusiv despre sincretismul inter-religios al ecumenistilor „ortodocsi” (recunoasterea ca profet a lui Mahomed si cinstirea Coranului). Cine relativizeaza pe Hristos si Ortodoxia intr-un fel, va ajunge sa-L relativizeze si in altele…

Pr Theodoros Zisis- Manastirea Capidava (jud. Constanta), 28 mai 2013

La rugamintea auditoriului, parintele relateaza despre activitatea sa in domeniul dialogului interconfesional si al combaterii ereziei ecumenismului, precum si despre activitatea sinaxei grecesti antiecumeniste a clericilor si monahilor, in cadrul careia a initiat „Marturisirea de credinta impotriva ecumenismului”, document semnat de mii de ortodocsi, clerici si mireni.

Impreuna cu alti membri ai comunitatilor ortodoxe din care face parte ca si cleric sau profesor de teologie, parintele Theodoros lucreaza neincetat la informarea poporului, pentru redesteptarea constiintei dogmatice a acestuia si (re)asumarea rolului sau de a observa si sanctiona erezia, indiferent de la ce nivel este aceasta emisa si propagata.
„Suntem siguri ca sfintii ne pazesc si ne conduc, pentru ca tot ceea ce spunem si ce facem nu este al nostru, ci se bazeaza pe invatatura Sfintilor Apostoli si a Sfintilor Parinti” (pr. Theodoros Zisis- citat din cuvantul de la Man. Capidava).

Omilia parintelui Theodoros Zisis din 29 mai 2013 (Constanta, Catedrala Arhiepiscopala)

Omilie tinuta in Catedrala Arhiepiscopala din Constanta, in care parintele porneste de la aniversarea caderii Constantinopolelui (29 mai 1453- 29 mai 2013), comentand radacinile spirituale ale evenimentelor (decaderea morala si mai ales caderea din dreapta credinta a bizantinilor, prin tentativele de unire cu Roma eretica, in al carei ajutor lumesc sperau, astfel devenind, pentru vane considerente politice, luptatori impotriva Singurului de la Care le putea veni ajutorul adevarat) si ajunge la observarea modului in care lectiile trecutului sunt uitate, astfel incat istoria tinde sa se repete, prin raspandirea ereziei ecumenismului, in zilele noastre.
Parintele Theodoros Zisis a reprezentat Patriarhia Constantinopolului si Biserica Greciei in intalniri interortodoxe si intercrestine. A participat la dialogul cu Vechii-Catolici si cu Romano-Catolicii si la intrunirile interortodoxe de la Geneva pentru pregatirea Marelui Sinod Ecumenic. A elaborat numeroase enciclice ale Patriarhiei Ecumenice, fiind teologul de marca al acestei patriarhii. A respins cu hotarare uniatia (metoda de prozelitism Romano-Catolic) alaturi de teologi Romano-Catolici si Ortodocsi la Freising si Munchen, in iunie 1991. A atacat Acordul de la Balamand in care se incerca un nou tip de uniatie din partea Romano-Catolicilor (acord ce va fi respins oficial de catre Bisericile Ortodoxe la Baltimore in anul 2000), motiv pentru care va fi oprit de a continua dialogul cu Romano-Catolicii din partea Patriarhiei Constantinopolului, datorita manevrelor diplomatice ale Romano Catolicilor, in intampinarea carora a venit lipsa de constiinta dogmatica a unor inalti prelati ortodocsi.
Alaturi de parintele Ioannis Romanidis, este considerat cel mai important teolog patrolog contemporan, cu zeci de traduceri din greaca veche in neogreaca, cu zeci de carti scrise care au revigorat patrologia din secolul nostru, aducandu-i pe Sfintii Parinti aproape de tinerii teologi si facandu-i accesibili tuturor crestinilor ortodocsi, prin traspunerea simpla si obiectiva a invataturii. Parintele a redescoperit Apologetica si Polemica, retrezind constiinta dogmatica in madularele vii ale Bisericii Ortodoxe. Parintele Profesor a fost preocupat si de scrierile ascetice si monastice dar si misionare, redescoperind pe Sfintii Colivazi (Sfantul Athanasie Parios, Sfantul Nicodim Aghioritul, etc). Are zeci de omilii la radio si televiziune, dar si pe zeci de site-uri pe internet. Omiliile lui sunt cautate de credinciosii de rand datorita simplitatii expunerii bogatiei patristice, cum nimeni altul nu a putut sa o faca.
Neincetat, Parintele Theodoros lucreaza pentru a face cat mai accesibila invatatura ortodoxa, sanatoasa, poporului lui Dumnezeu, pentru trezirea constiintei dogmatice a acestuia, astfel incat sa-si (re)asume rolul de a observa si sanctiona erezia, dupa cum se intampla odinioara, pe vremea cand simpli crestini dezavuau pe loc si in mod deschis si explicit predicatia eretica a unor clerici, fie acestia simpli preoti, ori inalti ierarhi.

 

Pr Theodoros Zisis- Manastirea Crucea (jud. Constanta), 28 mai 2013

Despre monahism ca viata evanghelica, apostolica, misionara. Despre dialogul interconfesional – de la Ferrara la contemporaneitate. Despre erezia ecumenismului.

Materialul complet de la conferinta de la Sf Ioan Casian a par. Theodoros Zisis

Am primit pe mail (NOTA NOASTRA: va recomandam mai ales partea de intrebari si raspunsuri, cand lamureste si despre canonul 15 de la Sinocul I-II Constantinopol!):

Hristos a inviat!

Iata materialul complet de la conferinta de la Sf Ioan Casian (29 mai 2013, „Edictul de la Mediolan si conceptul de toleranta religioasa”), cuprinzand toate raspunsurile parintelui la intrebarile din public- total 3 ore si 30 min, fata de cele aprox 2 ore, cat s-a postat pana acum pe net. 

Am impartit materialul in trei:

Partea 1: http://www.youtube.com/watch?v=Tl16eeZgp7s

Partea a 2-a: http://www.youtube.com/watch?v=pmpAwSb6cOo

Partea a 3-a: http://www.youtube.com/watch?v=fdmmDjxGRrQ&feature=youtu.be

Dati, va rog, mai departe.

Toate cele bune!

DE CE SUNT NOILE GENERATII ASA CUM SUNT? Conferinta (video) pr. Filotheos Faros (Grecia) la Arad – „Cine il invata pe omul contemporan arta de a trai, afara de parintii lui” si alte cuvinte

DE CE SUNT NOILE GENERATII ASA CUM SUNT? Conferinta (video) pr. Filotheos Faros (Grecia) la Arad – Parinti si copii – Arta de a trai
2013.05.13 Arhimandrit Dr. Filotheos Faros – Cine il invata pe omul contemporan arta de a trai, afara de parintii lui.mp4 (1.24Gb)
2013.05.14 Arhimandrit Dr. Filotheos Faros – la Facultatea de Teologie Arad.mp4 (968.9Mb)
2013.05.14 Arhimandrit Dr. Filotheos Faros – la liceu.mp4 (805.3Mb)
DESCARCATI DE AICI (ultimele trei):
https://hotfile.com/list/517154/2da4e15

Părintele Rafail Noica, fiul filosofului Constantin Noica, CONFERINȚA susținută de cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la mutarea la Domnul a părintelui Sofronie Saharov – Cluj, 30 mai 2013 (video)

MULT PERSECUTATA CONFERINŢĂ A PĂRINTELUI THEODOROS ZISIS “EXILATĂ” LA MĂNĂSTIREA SF. IOAN CASIAN: Edictul de la Mediolan și conceptul de toleranță religioasă & La întronizarea papei Francisc I nu a fost prezentă Biserica Ortodoxă. Mesaj actual al Sfântului Grigorie Palama. (Text & AUDIO – INTEGRAL, UPDATE VIDEO)

SURSA: http://acvila30.ro/edictul-de-la-mediolan-si-conceptul-de-toleranta-religioasa/

Noi punem in atentie mai ales partea de intrebari si raspunsuri. Merita!