Sfântul Teofilact al Bulgariei, despre cuvintele Sf. Ap. Pavel: „Dar, chiar dacă noi sau Înger din cer ar binevesti vouă afară de ceea ce v-am bine-vestit noi, fie anatema!” (Galateni 1, 8)

Sf. Teofilact, trăieşte în secolul XI d. Hr. şi este Arhiepiscop al Ohridei. Comentariile sale la cărţile Noului Testament sunt o sinteză din mai mulţi Părinţi, în special din omiliile Sf. Ioan Gură de Aur.

Ca să se înţeleagă mai bine contextul, redăm şi comentariul la versetele de dinainte şi după. Acesta pentru că unii spun şi astăzi că destule din probleme sunt mici şi „formale”, şi că nu au relevanţă, fiind de mâna a doua şi canonizare a secundarului. Însă ele au înrădăcinare dogmatică.

Ce să mai spunem de cei ce susţin minimalismul dogmatic şi consideră că dacă cineva crede în Sfânta Treime şi în Hristos este deja Biserică, dar nedeplin? Sau că cei mici nu trebuie să spună nimic împotriva celor mai sus pe scara ierarhică, chiar şi atunci când sunt probleme de credinţă? Iată că sfinţii se ridicau, simbolic, şi împotriva ierarhiilor îngereşti dacă s-ar fi ştirbit credinţa. Tocmai ca să ne înveţe că lucrurile nu stau aşa…:

„Şi, măcar că Evreii din Galatia ce crezuseră nu strămutau toată evanghelia, ci învăţau numai să se păzească porunca despre sâmbătă şi despre tăierea împrejur, Pavel arată că şi puţin dacă ar clăti cineva din evanghelie, acel puţin clatină şi răstoarnă toată evanghelia, aşa cum şi cel ce taie o mică parte din moneda împărătească face netrebnică toată moneda.Şi ia aminte la aceasta pentru vei ce cugetă cu nebăgare de seamă şi zic că acesta este un păcat mic şi o călcare mică de poruncă, şi de aceea se cuvine a fi îngăduit să se facă”…

„Deci, anatemizându-i pe Îngeri dacă ar învăţa cumva altele afară de evanghelie, cu aceasta depărtează orice dregătorie şi persoană slăvită, atât cerească, cât şi pământească”, fie el şi Apostol sau Înger. 

Oricum, parcurgeţi paginile şi înţelegeţi contextul. Dacă are cineva comentariul de la Romani 9, 3 – menţionat la nota 2 de la p. 15 este bine venit.

Anunțuri

6 gânduri despre „Sfântul Teofilact al Bulgariei, despre cuvintele Sf. Ap. Pavel: „Dar, chiar dacă noi sau Înger din cer ar binevesti vouă afară de ceea ce v-am bine-vestit noi, fie anatema!” (Galateni 1, 8)

  1. “Anatema – celor care se ridica impotriva Bisericii Ortodoxe si sustin ca Biserica lui Hristos s-a impartit in asa-zise “ramificatii”, ce difera una de alta dupa doctrina si modul de viata, sau ca Biserica nu a existat in chip vazut, ci se va constitui abia in viitor, cand toate “ramificatiile”, sau partile, sau confesiunile si chiar toate religiile se vor uni intr-un singur trup.
    Anatema – si celor care nu deosebesc Preotia si Tainele Bisericii de “preotia” si “tainele” ereticilor, dar afirma ca botezul si euharistia ereticilor ar fi suficiente pentru mantuire.
    De aici, anatema – si celor ce comunica in mod constient cu ereticii amintiti sau sustin, propaga si iau apararea ereziei ecumeniste proaspat aparute a acestora sub pretextul pretinsei iubiri fraterne sau presupusei uniri a crestinilor scindati!”

    http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2016/09/ecumenismul-fost-anatemizat-de-un-sinod.html

  2. Sf. Ioan Gură de Aur: „De aceea v-am amintit adesea despre ereticii cei fără de Dumnezeu şi vă rog şi acum: să nu aveţi nici un fel comuniune cu ei – să nu mâncaţi cu ei, să nu beţi, să nu legaţi prietenii, nici relaţii, nici dragoste, nici pace. Căci dacă cineva se învoieşte cu ereticii în acestea, acela se face străin de Biserica Sobornicească”[10].

    Sf. Ioan Gură de Aur spune următoarele: „Şi nu a spus „dacă vor propovădui ceva potrivnic”, sau „vor tăgădui toate”, ci „chiar dacă ceva puţin însemnat vor binevesti ce nu se potriveşte cu ce am binevestit noi, să fie anatema!”[3].

    Sf. Vasile cel Mare: „De cei care arată că mărturisesc credinţa ortodoxă, dar sunt în unire cu cei care i se împotrivesc, dacă după mustrare nu vor întrerupe această unire, de aceia trebuie nu numai să te desparţi, dar nici fraţi nu se cuvine să-i mai numeşti”[6].

    Sfântul Ignatie Teoforul: „Oricine vorbeşte altceva decât cele statornicite, chiar de ar fi demn în ale credinţei, chiar de ar posti, chiar de ar păzi fecioria, chiar minuni de ar face, chiar de ar prooroci, să-ţi fie acela ca un lup în piei de oaie, care lucrează moartea oilor”[4].

    Sf. Nichifor Mărturisitorul: „Îi anatemizez pe cei care au lepădat predania sfinţilor, alipindu-se de învăţăturile cele pervertite şi aducătoare de moarte, şi care au îndrăznit să semene neghină pe ogorul credinţei ortodoxe, şi pe toţi cei ce-i urmează, ca pe o ocară a Bisericii lui Hristos, mă scârbesc de ei şi îi anatemizez”[11].

    Din viaţa Sf. Nichifor Mărturisitorul: „Şi chemând la sine pe mulţi dreptcredincioşi, îi sfătuia, îi ruga şi îi învăţa să nu se unească cu ereticii, să se ferească de aluatul lor şi să fugă de învăţătura lor ca de muşcătură de viperă”.

    Sf. Teodor Studitul: „Dacă ar da cineva toţi banii lumii şi are părtăşie cu erezia, nu este prieten al lui Dumnezeu, ci vrăjmaş”[13].

    Sf. Maxim Mărturisitorul: „Aflând eu Biserica Bizanţului aşa precum era înainte, atunci şi eu mă voi afla într-însa, precum am fost mai înainte, şi voi merge la împărtăşirea aceea fără nici o îndemnare omenească; dar cât timp vor fi într-însa smintelile eretice şi smintitorii arhierei, până atunci nici un fel de cuvânt sau lucru nu mă va pleca să mă împărtăşesc cu dânşii vreodată”[16].

    Sf. Marcu al Efesului: „Fugiţi de ei şi de orice comuniune cu ei, o, fraţilor! Asemenea oameni sunt apostoli mincinoşi, lucrători vicleni, care îşi iau chipul Apostolilor lui Hristos”[17].

    Sf. Efrem Sirul: „Vai de cei ce murdăresc sfânta credinţă cu eresuri sau încheie vreo înţelegere cu ereticii! Atunci se va cere de la fiecare din noi mărturisirea credinţei şi unirea Botezului, credinţa curată de orice eres, pecetea neştearsă şi haina neîntinată”[22].

    Sf. Nicodim Aghioritul: „Veţi spune, dacă este viclean conducătorul, să ne supunem lui? În ce înţeles zici „viclean”? Dacă aceasta ţine de credinţă, lasă-l şi fugi – nu numai de om, ci şi înger din cer de ar fi”[23].

    Sf. Chiril al Ierusalimului: „Cu dreptate şi cu adevăr putem numi adunările ereticilor drept adunare a celor ce viclenesc… de aceea Crezul te previne, învăţând aşa: „Întru Una, Sfântă, Sobornicească Biserică”, pentru ca tu să fugi de aceste adunări mârşave, ci să te afli întotdeauna în Sfânta Soborniceasca Biserică, în care ai şi renăscut”[24].

    Sf. Iosif Voloţki: „Să fie demn pentru tine oricine, afară de cel care învaţă erezia. Dacă va fi eretic, vom stărui să nu primim de la el nici învăţătura, nici împărtăşania, şi nu numai că nu ne vom împărtăşi la el, ci îl vom osândi şi cu toate puterile îl vom da pe faţă, ca să nu devenim părtaşi pieirii lui”[25].

    Sf. Policarp al Smirnei: „Apostolii şi ucenicii lor se păzeau de eretici, încât nici nu voiau să vorbească cu dânşii, căci se sârguiau să înşele adevărul cu cuvintele lor cele meşteşugite şi mincinoase”[26].

    Sf. Amfilohie al Iconiei: „Aşa şi Dumnezeu, Părintele, nu rabdă ocara Fiului Său, ci se întoarce şi urăşte pe cei ce-L hulesc pe El, şi se mânie asupra celor ce se unesc cu blestematul lor eres!”[27].

    Sf. Isidor Pelusiotul: „Precum marinarii ascund momeala sub chipul mâncării şi prind peştii pe neaşteptate, asemenea şi războinicii eresurilor, ascunzându-şi gândurile rele după cuvinte frumoase, precum cu o undiţă îi ademenesc pe cei simpli la pierzanie”[28].

    Din viaţa Sf. Ipatie de Rufinian: „Cum am aflat că [Patriarhul Nestorie] spune erezii despre Dumnezeu, am încetat orice comuniune cu el şi nu-i mai pomenesc numele; pentru că nu este episcop”.

    Sf. Meletie Mărturisitorul: „Nu-i ascultaţi nici pe pustnici, nici pe preoţi, şi nici pe cei ce ne propovăduiesc învăţături nelegiuite, şi povăţuiesc în chipul cel rău, şi nici pe aceştia şi nici chiar pe episcopi să nu-i ascultaţi, dacă mărturisesc lucruri neadevărate, care nu sunt spre folos. Să fim lucrători, şi să cuvântăm, şi să stăm împotriva celor ce îndeamnă la rătăcire în chip viclean.

    Din viaţa Sf. Cuv. Ilarion cel Nou: „Atunci fiind eliberat şi Cuviosul Ilarion, nu s-a întors la mănăstirea sa, deoarece nu încetase eresul luptării de icoane, iar scaunele episcopale erau ţinute de învăţători eretici şi arhierei mincinoşi”.

    Din viaţa Sf. Cuv. Teodor: „Fericitul Teodor…ajungând degrabă la împărăteasca cetate, mai întâi a mustrat cu limbă slobodă pe năimitul care nu era păstor, pe Teodot Milisianul, mincinosul Patriarh al împărăteştii cetăţi, pentru că răzvrăteşte pe cei ce păreau că îi îndreptează şi mănâncă pe aceia pe care îi hrăneşte cu hrana cea vătămătoare a învăţăturii ereticeşti”.

    Din viaţa Sf. Gheorghe Mărturisitorul: „Că mulţi învoindu-se la credinţa cea rea a împăratului, el, prin înţelepciunea cea bogata, a ruşinat pe împărat, iar pe mincinosul patriarh Teodot, care se numea „Casiter” şi pe ceilalţi cu dânşii eretici, i-a făcut să-şi cunoască amăgirea lor”.

    Din viaţa Sf. Nichita Mărturisitorul: „Pentru ascultarea bătrânilor m-am supus nevrând, împlinind voia lor, m-am împărtăşit cu mincinosul Patriarh Teodot, de care lucru îmi este jale şi mă căiesc. Deci, să ştii bine că de acum înainte nici o împărtăşire nu-mi este cu voi. Ci petrec întru predaniile Sfinţilor Părinţi, pe care le-am primit de la început”.

    Integral la sursa: http://paterika.net/2014/06/03/iii-invatatura-bisericii-despre-partasia-cu-ereticii/

  3. Sinodul talharesc din Creta este in totalitate eretic. Nu este vorba doar despre anumite puncte din diversele documente adoptate, asa cum fals se incearca a se discuta, ci este vorba despre organizarea, participarea si votarea necanonica la acest asa zis sinod.
    Chiar daca se scoate termenul de „biserici” atribuit ereticilor, chiar daca se scot toate celelalte afirmatii viclene, formulate printr-un limbaj duplicitar si inselator si astfel s-ar recunoaste acest sinod, tot nu am rezolva nimic si Ortodoxia tot ar fi vanduta si tradata de acest sinod.
    De ce?
    Pentru ca am ramane cu infaibilitatea papistasa a pseudo-patriarhilor, ceea ce contravine invataurii Ortodoxe.

    In ale credintei, nici-un episcop nu este mai mare decat alt episcop, precum nici-un patriarh nu este mai mare decat un episcop si nici-un patriarh nu este mai ortodox decat alt episcop, si nici-un patriarh nu este capul Bisericii.
    Doar Hristos este Capul Bisericii Ortodoxe.

    La anterioarele sinoade talharesti, unde sute de patriarhi si episcopi au semnat tradarea, a existat un singur episcop care nu a semnat si din aceasta cauza a cazut tot sinodul.

    Un Sfant Sinod se organizeaza cu participarea a majoritatii episcopilor, cu participarea de preoti, monahi si mireni. Votul oricarui episcop trebuie sa fie egal cu votul oricarui patriarh, si nu asa cum talhareste s-a organizat in Creta. Episcopii nu trebuie sa voteze in „interiorul” fiecarei Biserici si votul decisiv sa-l aiba patriarhul. Acest mod de vot este o viclenie.

    Pseudo-patriarhii s-au vorbit intre ei si au hotarat sa-si atribuie doar lor insisi dreptul de vot decisiv, ceea ce le-ar facilita adoptarea de documente eretice si astfel ar duce poporul catre lepadarea de credinta.

    Trebuie sa stam tari in credinta, fara frica si sa marturisim cu toata puterea pe care ne-o da Dumnezeu fiecaruia dintre noi. Cu toata forta impotriva acestu sinod talharesc si impotriva ecumenismului.

    Daca acest sinod nu va fi respins cu totul, vom ramane cu infaibilitatea papistasa a pseudo-patriarhilor, ceea ce pe termen lung va fi o lepadare a ortodoxiei.

    Cred ca se fac presiuni si amenintari inimaginabile impotriva tuturor episcopilor, preotilor si monahilor care marturisesc Adevarul si nu accepta sinodul talharesc din Creta. Cu siguranta sunt implicate forte imense, servicii de securitate, servicii care oficial nici nu exista, politicieni, masoni, forte oculte …
    S-au adunat toti ca sa dea razboi Ortodoxiei, pentru ca fara lepadarea de credinta nu se poate arata antihristul. Lepadarea de credinta se lucreaza de 100 de ani chiar din interiorul Bisericii Ortodoxe, dar acest sinod talharesc vrea sa oficializeze aceasta lepadare. De aceea vor pseudo-patriarhii „pace si liniste” in Biserica lui Hristos, ca sa poata sa lucreze ei in ascuns fara sa-i deranjeze nimeni si fara sa mai afle si altii despre tradarea lor.

    Nu acceptati nimic din acest sinod talharesc. Nu trebuie discutat nici-un document, nici-o propozitie, nici-un punct sau virgula, ci trebuie respins cu totul, intreg sinodul talharesc.

    Orice alt sinod care ar mai avea loc trebuie sa fie organizat conform Canoanelor, conform organizarii celor 7 sfinte Sinoade Ecumenice ( nu ecumeniste).

    Sa stam tari in credinta lasata noua de Sfintii Apostoli si de Sfintii nostri Parinti. Sa nu acceptam nimic din ceea ce nu exprima clar invatatura ce ni s-a dat noua in urma cu 2000 de ani. Dumnezeu insusi, prin Apostolii sai ne-a spus ca oricine aduce alta invatatura sa fie anatema.

    Hristos Dumnezeul nostru este acelasi, ieri, azi si in veac. Invatatura lui nu se schimba, nu se modernizeaza, nu se adapteaza vremurilor si „evoluarii” sau „civilizarii”.

    Preotul sau episcopul care este dat afara de patriarhii sau episcopii eretici poate sa spovedeasca in continuare. Patriarhii si episcopii partasi ereziilor si ecumenismului s-au scos pe ei insisi din Biserica si s-au facut schismatici.

    Sunt atatia sfinti care spovedeau si binecuvantau credinciosii in chiliile lor sau prin paduri. Clerul drepcredincios care va fi dat afara de eretici, are in continuare Harul sa dezlege pacate si sa povatuiasca poporul dreptcredincios.

    Cladirile Bisericii au fost acaparate de eretici, de masoni. Dar daca era un cutremur si se daramau cladirile, asta inseamna ca nu mai putea spovedi preotul cel dreptcredincios? Daca vin papistasii la putere, dupa cum au si venit, asta inseamna ca preotii dreptcredinciosi nu mai au Har, nu mai pot savarsi Sfintele Taine ?

    Nu cedati nimic in ale credintei. Asa s-a facut „liniste si pace” in Biserica ultimei o suta de ani si am ajuns sa fim vanduti cu totul. Am ajuns sa ni se inlocuiasca credinta cea dreptmaritoare cu un surogat inventat de patriarhii si episcopii tradatori.

    Sfintii s-au mantuit. Daca urmam invataturile lor ne vom mantui si noi. Dumnezeu nu ne va lasa ci ne va intari pe fiecare dintre noi. E vremea marturisirii in Biserica si nu a „pacii si linistei”.

    Hristos Dumnezeul nostru si Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu sa ne miluiasca si sa ne intareasca pe toti. Amin.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s