Sinodul Panortodox din Creta şi Mitropolia Basarabiei | LITURGICĂ ŞI MISIOLOGIE ORTODOXĂ

Răspuns la întrebarea unor preoţi
indignaţi din Mitropolia Basarabiei

În şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 6-7 iunie 2016 s-a hotărât participarea delegaţiei BOR la Sinodul Panortodox din Creta, s-au formulat unele amendamente la proiectele de documente şi s-au stabilit cei 25 de membri ai delegaţiei.

În mod firesc, după PF Patriarh Daniel urmează toţi ceilalţi mitropoliţi ai BOR, apoi unii arhiepiscopi şi episcopi. Excepţie face un singur mitropolit – ÎPS Petru al Basarabiei. Nici vicarul acestuia, PS Antonie de Orhei tot nu face parte din delegaţie, deşi participarea măcar a unuia dintre ei la Marele Sinod (dacă acesta va avea loc?!), ar fi însemnat în mod automat recunoașterea panortodoxă a Mitropoliei Basarabiei şi a mitropolitului ei – recunoaştere care la moment nu există, iar Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse încă nu şi-a anulat „oprirea de slujire” dată fostului ei ierarh în 1992. 

Pentru unitatea Bisericii Ortodoxe din Moldova o astfel de recunoaștere nu ar fi tocmai benefică, atâta timp cât majoritară rămâne Mitropolia dependentă de Moscova, iar Mitropolia Basarabiei (dependentă de BOR), în 24 de ani de la reactivare nu s-a remarcat prin nimic. Mai mult decât atât, o recunoaștere panortodoxă a ambelor mitropolii în același teritoriu ar legitima teoria mai nouă a BOR care declară Republica Moldova drept „diasporă românească” şi admite, ca şi în diaspora occidentală, existența unui număr nelimitat de jurisdicții paralele. Teoria este promovată şi în relaţie cu Timocul, unde conflictul deschis cu Patriarhia Serbiei a ajuns la cote maxime. Dar cât de bine şi de corect este ca într-un singur teritoriu să existe două mitropolii autonome?

Trecând peste anomalia canonică a jurisdicțiilor paralele şi părerea personală că în Republica Moldova trebuie să există o singură Biserică Ortodoxă (Autonomă), mă întreb ce i-a făcut pe sinodalii BOR să adopte o „politică bisericească” atât de slabă în raport cu Mitropolia Basarabiei. Şi în faţă îmi apar câteva scenarii posibile:

1. Sinodul BOR îl consideră pe ÎPS Petru incompetent de a reprezenta BOR la Sinodul din Creta. Dar dacă îl consideră incompetent să tacă (căci acolo oricum nimeni nu va vorbi, întrucât totul este deja stabilit), de ce nu-l consideră incompetent să vorbească la Chişinău, la Bucureşti şi pe la diverse hramuri în România, şi-l lasă în scaun? Pe de altă parte, de ce BOR n-a fost interesată să aibă în delegaţie măcar un ierarh vorbitor de limba rusă, având în vedere că aceasta este una din limbile oficiale ale Sinodului?

2. BOR nu are nici un interes şi nici o viziune clară asupra Mitropoliei Basarabiei! Dacă ar fi avut, în nici un caz n-ar fi scăpat ocazia unei recunoaşteri panortodoxe a unei Mitropolii cu probleme. O mai bună ocazie nici că se putea! Dacă Moscova ar fi acceptat să participe la Sinodul din Creta alături de ÎPS Petru al Basarabiei sau de vicarul acestuia, nici o acuzație post-sinodală referitoare la necanonicitatea Mitropoliei Basarabiei nu mai putea fi adusă. Apropo, oare în martie 2014 la Istanbul şi în ianuarie 2016 la Geneva, patriarhii Daniel şi Kiril au atins problema celor două mitropolii care nu sunt în comuniune euharistică sau acest aspect deja pe nimeni nu mai interesează? E chiar atât de puţin important pentru o ţară cu 3,5 milioane de ortodocşi? Iată Patriarhia Antiohiei nu participă la Sinod din cauza problemelor pe care le are cu Ierusalimul din cauza arhiepiscopiei de Qatar; şi nu zic că-i normal, dar vedem totuşi o anumită verticalitate în poziţii. Ruşii au pus drept condiţie de participare la Sinod neatingerea statutului bisericesc al Ucrainei; Constantinopolul s-a conformat! Numai BOR tace şi nu-şi manifestă nici un interes ci, mai degrabă, se roagă să nu fie luată la întrebări nici de Moscova, nici de Belgrad, pentru că nu prea are ce să le răspundă…

3. Moscova i-a pus condiţii patriarhului Daniel de a nu-l include pe mitropolitul Basarabiei în delegaţie şi/sau de a conserva statutul Mitropoliei Basarabiei în această stare embrionară. Dacă BOR a acceptat această condiţie înseamnă că se teme. De cine şi de ce? Să ne amintim că în 2007 delegaţia Bisericii Ruse a părăsit întrunirea de la Ravena pe motiv că Patriarhia Constantinopolului a inclus în delegaţie pe mitropolitul Ştefan al Estoniei, în condiţiile în care ruşii au propriul mitropolit în Estonia şi consideră Țările Baltice teritoriul ei canonic. Acum însă, acelaşi mitropolit Ştefan al Estoniei este inclus iarăşi în delegaţie (pe locul 3!), iar Moscova nu zice nimic. Şi Constantinopolul tace, chiar dacă şi ruşii au inclus îndelegaţia lor un episcop din Estonia, pe PS Lazăr de Narva. Se vede clar că şi unii şi alţii au interese, şi ştiu să şi le apere. BOR ori n-are nici un interes faţă de Mitropolia Basarabiei, ori nu ştie să şi-l apere.

Iată de ce eu, dintr-un înflăcărat susţinător al ideii unui Sinod Panortodox, am ajuns să mă rog ca el să nu aibă loc. Probabil, nici o Biserică Ortodoxă Autocefală (poate cu excepţia celei Elene) nu are încă o generaţie de ierarhi capabili să rezolve problemele serioase ale Bisericii. Şi, în acest caz, lăsăm generaţia de acum să construiască ziduri, lăsând restul pentru generaţiile următoare…

http://www.teologie.net/2016/06/09/sinodul-panortodox-din-creta-si-mitropolia-basarabiei/

Anunțuri

4 gânduri despre „Sinodul Panortodox din Creta şi Mitropolia Basarabiei | LITURGICĂ ŞI MISIOLOGIE ORTODOXĂ

  1. Analist moldovean: dacă PF Daniel își ia cetățenia Rep. Moldova se va face unirea cu România:

    Pe fondul tensiunilor care marchează pregătirile pentru debutul, duminică, al Marelui Sinod Ortodox din Creta, pe care Biserica Rusă a anunțat că îl boicotează, politicianul basarabean Vlad Cubreacov face o propunere foarte interesantă: după Traian Băsescu, și Patriarhul Daniel să primească cetățenia Republicii Moldova.

    Unul dintre motivele pentru care Biserica Ortodoxă Rusă este nemulțumită de agenda Marelui Sinod Ortodox din Creta, programat să înceapă duminica aceasta, de Rusalii, este faptul că nu se tranșează în mod clar problema teritoriilor cu mai mulți episcopi. Vizate sunt mai ales acele țări sau regiuni, aflate cândva sub ocupație sovietică, iar acum sunt sub dublă jurisdicție canonică: este cazul Ucrainei sau al Republicii Moldova.

    De pildă, în Moldova de peste Prut, există doi Întâistătători: unul aparținând de Patriarhia Rusiei (Mitropolitul Vladimir), celălalt de Patriarhia României (Mitropolitul Petru).

    Evident, Rusia dorește ca pe un teritoriu să nu fie decât un singur Ierarh, al său.

    Patriarhia României, una dintre cele mai fervente susținătoare ale Sinodului din Creta, aduce în favoarea ei numărul mare de cetățeni români din Republica Moldova, care a depășit cifra de un milion, și care au dreptul la păstorire.

    Alege imprumutul care te lasa sa alegi. Sume intre intre 500 si 6000 de lei, rate fixe de la 19 lei pe saptamana, venit minim lunar de doar 300 de lei. În acest context, politicianul de la Chișinău, Vlad Cubreacov, avansează o propunere care, dacă ar fi pusă în practică, ar putea duce la evoluții politice surprinzătoare peste Prut: acordarea cetățeniei Republicii Moldova Patriarhului Daniel.

    Cubreacov explică: „Biserica Ortodoxă Română va putea reveni la linia sa tradițională, pastoral-misionară, care pune oamenii înaintea teritoriilor și granițelor schimbătoare.”

    Ca o paranteză, în predica de duminica trecută, PF Daniel lămurea și el că Sinodul din Creta „va fi mai mult un sinod misionar”.

    Vlad Cubreacov evocă cei peste un milion de cetățeni români de peste Prut (care vor ajunge două milioane, în 2018), pentru a-și justifica propunerea: „Acești cetățeni români, în marea lor majoritate ortodocși, au nevoie de păstorire spirituală și, într-un stat democratic cum se doreștie a fi Republica Moldova, sunt singurii care pot decide asupra apartenenței lor canonice, peste slaba argumentație a Patriarhului-grănicer sovietic de la Moscova.”

    Și politicianul de la Chișinău continuă: „Într-o asemenea abordare, asumarea devine reciprocă, nu doar basarabenii fiind îndreptățiți la restabilirea cetățeniei române și a apartenenței lor canonice la Biserica Mamă Română, ci și Patriarhul României fiind îndreptățit, în deplină demnitate, să solicite și să obținpă cetățenia Republicii Moldova.”

    Și Vlad Cubreacov își încheie demonstrația: „Un asemenea gest ar fi un răspuns, practic, realist și firesc, cu valențe multiple, care ar pune în dificultate Patriarhia-grănicerească de la Moscova și ar anula orice pretenție nefondată asupra celor peste 1 milion de cetățeni români actuali din Republica Moldova, care vor deveni 2 milioane în următorii doi ani.”

    Scenariul lui Vlad Cubreacov pare îndrăzneț: cu Traian Băsescu și Patriarhul Daniel, cetățeni ai Republicii Moldova, lucrurile pot căpăta o întorsătură spectaculoasă peste Prut.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s