Partea a doua: Cinci mitropoliți eleni contestă deciziile C.M.B contrare ortodoxiei ! (2) | Graiul Ortodox

Textul este o sinteză pe scurt şi la obiect ce demască (folosind texte biblice, patristice şi ale unor mari teologi contemporani) heterodoxia ecumenismului, în speţă a CMB şi a poziţiei reprezentanţilor noştri acolo: http://graiulortodox.wordpress.com/2014/06/29/208-cinci-mitropoliti-eleni-contesta-deciziile-c-m-b-contrare-ortodoxiei-2/

Anunțuri

16 gânduri despre „Partea a doua: Cinci mitropoliți eleni contestă deciziile C.M.B contrare ortodoxiei ! (2) | Graiul Ortodox

  1. SCOPUL OCULT AL COMUNISMULUI A FOST SĂ NETEZEASCĂ CALEA ECUMENISMULUI!
    Radu Iacoboaie, 3 iulie 2014

        Încă de la bun început aș dori să subliniez faptul că pentru masoneria mondială, comunismul a reprezentat cea mai mare ,,invenție”, proiectul de cea mai mare anvergură pe care l-a conceput, inițiat și aplicat, pentru a îngenunchea popoarele ortodoxe îndeosebi și a înlesni parcursul ecumenismului. Comunismul a reprezentat o treaptă importantă în procesul globalizării, fiind fără îndoială o formă de internaționalism. Exista dacă vă amintiți Internaționala Socialistă, exista lagărul țărilor socialiste (membre ale Tratatului de la Varșovia), precum și sloganul ,,Proletari, din toate țările, uniți-vă!”
        Ce legătură are comunismul cu ecumenismul? Aceasta este chiar tema articolului de față. Studiind istoria comunismului și îndeosebi raportarea comunismului la ortodoxia din România și alte țări ortodoxe, observăm că nu s-a urmărit chiar desființarea fățișă și întrutotul a ortodoxiei. Nu s-au dărâmat toate mănăstirile și bisericile. Nu au fost transformate precum multe din Rusia în depozite, pensiuni, crâșme etc. La noi au fost cazuri mai puține. Dar Nicolae Ceaușescu începuse deja să dărâme unele mănăstiri și biserici. Numai în București sunt circa 20 de lăcașuri sfinte afectate în acest sens.
        Comuniștii au ales nu întâmplător altă cale pentru a desființa ortodoxia: SUBMINAREA DIN INTERIOR A BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. Așa se face că sub presiunea puternică a conducerii comuniste, mulți ierarhi, stareți de mănăstiri și preoți parohi au fost aleși cu atenție pe criteriul supunerii necondiționate față de sistemul ateu comunist. Au fost ademeniți cu salarii mari și alte facilități. Alții au devenit șantajabili. Toți aceștia au pactizat cu regimul, conștienți că nu se pot opune regimului și crezând că așa se vor salva mănăstirile și bisericile din fața tăvălugului comunist. Au avut fiecare câte un dosar substanțial la Securitate și au fost monitorizați în permanență. Unii au devenit chiar în fapt colaboratori ai Securității și au dezvăluit până și informații primite la Sfânta Spovedanie, care erau firește strict confidențiale!…
        Așa ne putem explica astăzi cu durere, cum de a fost posibil să ajungă atât de mulți masoni în ierarhia bisericească din România în ciuda restricțiilor și canoanelor Bisericii. Există desigur în vigoare Hotărârea de condamnare din 1937 a organizației francmasoneriei și a ereziei acesteia. La ora actuală, știm cu certitudine că există mulți masoni în instituțiile statului român (dacă li s-a permis să ocupe funcții în justiție ca judecători, procurori, avocați!), cu atât mai mult în cadrul Patriarhiei Române, mitropoliților, arhiepiscopilor și episcopilor, care domină Sfântul Sinod (deoarece pentru masonerie ca organizație subversivă anticreștină era un obiectiv strategic – vezi volumul Marșul distrugătorului). Nu se știe exact în ce măsură sunt prezenți și în rândul preoților, dar cu siguranță sunt destui. Ne dăm seama de apartenența lor îndeosebi după atitudinea pe care o au față de problemele grave care macină ortodoxia, atitudinea față de proliferarea sectelor și ereziilor, ecumenism, actele biometrice, nerespectarea Sfintei Tradiții (a dogmei, Canoanelor și învățăturilor Sfinților Părinți) prin părtășia cu ereticii (întâlniri de curtoazie, rugăciuni în comun etc.).
        De aceea, spunem răspicat că SCOPUL OCULT AL COMUNISMULUI A FOST SĂ NETEZEASCĂ CALEA ECUMENISMULUI! Altfel, masonii nu ar fi avut nici măcar o șansă să includă România în Consiliul Mondial al Bisericilor, nu s-ar fi putut apropia în veci de ortodoxia noastră autentică cu diverse propuneri ecumeniste, într-o țară adânc ancorată în ortodoxie și o adevărată fortăreață a ortodoxiei înainte de anul 1944, când s-a început impunerea cu forța a comunismului sub ocupația armatei sovietice.
        ECUMENISMUL ESTE CU MULT MAI PERICULOS DECÂT COMUNISMUL, pentru că unirea mincinoasă și vicleană pe care o promovează nu înseamnă altceva decât moartea ortodoxiei! Este calul troian pentru a dărâma cetatea puternică a ortodoxiei. Ortodoxia este Biserica lui Hristos, singura credință mântuitoare. La adevărul ortodoxiei (învățăturilor lui Hristos) sunt chemate toate popoarele lumii. Noi nu ne închinăm cu toții aceluiași Dumnezeu! Este un mare neadevăr acela potrivit căruia toți avem același Dumnezeu! Avem toți chipul lui Dumnezeu dar numai cei ce păzesc poruncile Noului Testament și participă la Sfintele Taine ale Bisericii tind spre asemănarea cu El și au nădejdea mântuirii sufletului. La Dumnezeu ajungem numai prin Fiul, prin credința în Hristos. Și stim că Tatăl și Fiul sunt de o ființă și nedespărțiți.
        Ceea ce nu au reușit comuniștii, să smulgă credința din sufletele oamenilor (vezi în prima fază a regimului comunist din România torturarea sălbatică din închisori și exterminarea prin muncă din lagăre a deținuților politici, apoi manifestările diverse care se organizau în zilele de duminică dimineața, pentru a-i împiedica pe creștini să participe la Sfânta Liturghie și multe altele), încearcă pe căi oculte să obțină astăzi ecumeniștii, lupii îmbrăcați în piei de oaie și de care pomenește Sfânta Scriptură. SE URMĂREȘTE LEPĂDAREA DE HRISTOS! Așa cum în țările occidentale și în general, se caută prin toate mijloacele posibile descreștinarea lumii pentru a pregăti terenul apariției antihristului ca împărat al acesteia…
    Ca argumente în plus, pentru cine dorește să se documenteze mai bine, prezint mai jos și celelalte lucrări ale autorului. Unele articole au fost postate deja pe internet pe blogurile saccsiv, națiunea, apologeticum, CREDINȚĂ DREAPTĂ ORTODOXĂ!!!, danielvla, bucovina profundă, Art-emis, Monitorul de Suceava etc. Unele lucrări pot fi găsite accesând pe Google scribd.com radu iacoboaie sau raduiacoboaie și iacoboaieradu.
    Am pus în față lucrarea despre ecumenism și masonerie pentru că se pliază cel mai bine pe subiectul articolului de față.

    DE CE TREBUIE CONDAMNATE ECUMENISMUL ŞI MASONERIA
    Suceava, 2011 (antologie)

    CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA?
    Un proces al comunismului, globalizării şi materialismului societăţii de consum’’
    (volum publicat, Ed. Pim, ed.I în 2004 şi ed. a II-a, Iaşi, 2005)

    CINE A FOST CU ADEVĂRAT EMINESCU?
    Suceava, 2007 (antologie)

    OFENSIVA MASONERIEI ŞI ÎMPOTRIVA ORTODOXIEI
    Un răspuns creştin-ortodox la provocările globalizării contemporane
    Suceava, 2007 (antologie în patru volume)

    I. FRAŢI ORTODOCŞI, MĂRTURISIŢI-L CU PUTERE PE HRISTOS, ÎN FAPTĂ ŞI CUVÂNT
    (Invazia neoprotestantismului. Dictatura mascată a Uniunii Europene – o nouă probă
    de credinţă pentru ţările ortodoxe. Naţionalismul în spiritul adevărului)

    II. JERTFA TINERETULUI NAŢIONALIST DIN PERIOADA INTERBELICĂ
    (Confruntarea Masoneriei cu Mişcarea Legionară. Reabilitarea adevărului)

    III. OFENSIVA MATERIALISMULUI ÎMPOTRIVA TINERILOR ŞI FAMILIEI
    (Masoneria mondială şi subminarea creştinismului prin teoriile evoluţioniste
    sau ”filosofia” lui Antihrist. Despre manipularea opiniei publice
    şi tinerilor prin televiziune şi internet)

    IV. NE SALVĂM TRĂIND ORTODOXIA!
    (Apărarea identităţii naţionale şi spirituale. Modele de patriotism.
    Redescoperirea valorilor creştine şi naţionale)

    LUPTAŢI ÎMPOTRIVA SCLAVIEI ELECTRONICE!
    Suceava, 2009 (antologie)

    CUM RĂSPUNDEM NOI PROVOCĂRILOR SATANISTE ALE GLOBALIZĂRII?
    (Dincolo de aşa-zisele «valori» ale civilizaţiei moderne, dincolo de publicitatea ispititoare şi agresivă, dincolo de afirmarea erotismului, violenţei şi perversiunilor ş.a.m.d., se ascunde vrăjmaşul lui Dumnezeu – satanismul)
    Suceava, 2011 (antologie)

    CAPCANE DIABOLICE ALE MASONERIEI
    Piteşti, 2013 (volum de articole nepublicate)

    ADEVĂRUL DESPRE MASONI
    Adevărata faţă a masoneriei. Despre cei ce urăsc de moarte creştinismul (ortodoxia)
    Piteşti, 2013 (sinteza articolelor autorului)

    7 APELURI CĂTRE ROMÂNI
    Piteşti, 2013 (antologie şi comentarii)

    A FOST MASON ALEXANDRU IOAN CUZA?
    Pitești, 2014 (antologie și comentarii)

    · LUPTAŢI ÎMPOTRIVA SCLAVIEI ELECTRONICE!
    Pitești, 2014 (antologie revizuită și adăugită)

    · MASONERIA – ORGANIZAȚIE RELIGIOASĂ ANTICREȘTINĂ
    Pitești, 2014 (antologie revizuită și adăugită)

    · TIMPUL MĂRTURISIRII ADEVĂRULUI!
    Pitești, 2014 (volum de articole publicate)

    Pentru cine dorește să le primească pe toate de la sursă, las adresa mea de e-mail:

    radu.iacoboaie@yahoo.com

  2.     RĂSPUNS CĂTRE PATRIARHIA ROMÂNĂ, LA COMUNICATUL:
         ,,Biserica Ortodoxă Română respinge antisemitismul şi xenofobia”
        Radu Iacoboaie, 4 iulie 2014
        
        Redau Comunicatul din partea Patriarhiei Române, preluat de pe blogul saccsiv:
        ,,În legătură cu materialele de presă din ultimele zile referitoare la opiniile antisemite ale unui monah de la Mănăstirea Petru Vodă, judeţul Neamţ, precizăm:
        Patriarhia Română dezaprobă categoric atitudinile şi acţiunile cu caracter antisemit şi respinge orice ideologie xenofobă cu iz religios, deoarece acestea sunt contrare iubirii lui Dumnezeu pentru toţi oamenii. Aceste manifestări care îndeamnă la ură religioasă sau etnică nu reprezintă opinia oficială a Bisericii Ortodoxe Române, ele fiind cazuri izolate de indisciplină sau de manifestare a libertăţii individuale fără responsabilitate comunitară. Monahii adevăraţi pot fi buni patrioţi şi fără vreo asociere cu ideologii politice antisemite şi xenofobe.
        Ca atare, Patriarhia Română solicită Arhiepiscopiei Iaşilor să continue să explice monahilor de la Mănăstirea Petru Vodă că astfel de opinii şi atitudini dăunează Bisericii Ortodoxe Române pe plan naţional şi chiar internaţional, încât pot afecta inclusiv pelerinajele credincioşilor ortodocşi români la Locurile Sfinte, organizate ca expresie a evlaviei, dar şi a respectului şi cunoaşterii reciproce dintre popoare şi religii diferite.
        În concluzie, fidelă Evangheliei iubirii lui Hristos pentru toţi oamenii, Biserica Ortodoxă Română promovează permanent pacea, dialogul şi buna înţelegere între oameni de credinţe, etnii şi culturi diferite.”
        Biroul de Presă al Patriarhiei Române
        30.06.2014 | 14:19
        Nu consider că ar trebui să dețin doctorate în teologie, ca să descifrez mesajul exprimat de Comunicatul de mai sus. Prin acest foarte scurt Comunicat (de ce oare atât de concis, fără a nominaliza nimic, ci doar sugerând…) se realizează de fapt și în mod public o desolidarizare categorică față de luările de poziție ale monahului Teodot de la mănăstirea Petru Vodă, care pentru afirmațiile sale curajoase și mărturisitoare din ultimii ani sau ultimele luni, a fost acționat în judecată de către Alexandru Florian, președintele Comunităților evreiești din România. Îndeosebi pentru recentele afirmații, precum că ,,Mișcarea Legionară a fost o lucrare a Duhului Sfânt” și altele de genul acesta. Ne dăm seama de acest lucru, pentru că a fost un mare tărăboi în mass media altădată chiar și numai pentru faptul că, într-o întâlnire privată din anul trecut, monahii de la Mănăstirea Paltin i-au cântat la un moment dat părintelui Iustin Pârvu cântecul legionar ,,Sfântă tinerețe legionară”…
        ,,Patriarhia Română dezaprobă categoric atitudinile şi acţiunile cu caracter antisemit…” Încă de la început observăm că se adresează anume evreilor, pentru a le demonstra în mod expres că, conducerea BOR nu este implicată, că nu este de acord cu afirmațiile monahului (Teodot) care îi vizează pe evrei. Dar ne întrebăm pe bună dreptate, care evrei? Monahul Teodot a făcut mereu referire la evreii sioniști (masoni), la oligarhia evreiască și în niciun caz la toți evreii. Altă eroare importantă pentru un teolog, este folosirea termenului ,,antisemit”, care înseamnă ,,a fi împotriva semiților, adică arabilor”. Pentru că, noi știm că nu doar evreii sunt de origine semită. Așadar, cum ar putea fi sfinția sa împotriva arabilor sau pentru ce motiv?
        SĂ NU UITĂM CĂ ACESTE ACUZAȚII I-AU FOST IMPUTATE LEGIONARILOR PE NEDREPT DE CĂTRE COMUNIȘTI. PATRIARHIA NU A FĂCUT DECÂT SĂ PREIA VARIANTA OFICIALĂ COMUNISTĂ DESPRE MIȘCAREA LEGIONARĂ! FĂRĂ SĂ ANALIZEZE MĂCAR ACESTE ASPECTE…
         Autorul Comunicatului (fără a da nume) numește Mișcarea Legionară (căci pe aceasta o vizează și incriminează desigur!) ,,ideologie xenofobă cu iz religios”. Legionarismul, ca să le explicăm și domniilor lor, nu a fost o ideologie, cu atât mai puțin xenofobă. Legionarismul a însemnat o mișcare de anvergură națională, cea mai autentică formă de naționalism creștin din istoria României (unică în analele istoriei universale) și de românism creștin și nu un extremism pseudo-religios cum se sugerează prin sintagma ,,ideologie xenofobă cu iz religios”.
        Apoi, se argumentează luarea de poziție: ,,…deoarece acestea sunt contrare iubirii lui Dumnezeu pentru toţi oamenii. Aceste manifestări care îndeamnă la ură religioasă sau etnică nu reprezintă opinia oficială a Bisericii Ortodoxe Române, ele fiind cazuri izolate de indisciplină sau de manifestare a libertăţii individuale fără responsabilitate comunitară. Monahii adevăraţi pot fi buni patrioţi şi fără vreo asociere cu ideologii politice antisemite şi xenofobe.”
        Cu alte cuvinte, legionarismul este catalogat sau etichetat ca antiecumenist și anticreștin. Ecumenismul este subînțeles, văzut ca ,,iubire a lui Dumnezeu pentru toți oamenii” și ca înfrățire universală, indiferent de religie sau credință. ESTE FĂRĂ A SE DORI POATE, O MĂRTURISIRE VOALATĂ ȘI INDIRECTĂ A ECUMENISMULUI! Dar de când legionarismul, prin care înțelegem iubirea de Dumnezeu (Legiunea numindu-se nu întâmplător sau demagogic Legiunea Sfântului Arhanghel Mihail!) și iubirea față de neam (filozoful creștin și legionar Petre Țuțea chiar spunea: ,,Români, nu vă mai alegeți conducători care nu își iubesc țara!”), poate îndemna la ,,ură religioasă sau etnică”? Pot creștinii adevărați să urască pe cineva, în afară de păcate și erezii?
        Manifestarea monahului Teodot este văzută ca un caz izolat de ,,indisciplină” sau de ,,manifestare a libertății individuale fără responsabilitate comunitară”. Cu alte cuvinte, sugerează că nu a făcut ascultare față de cine trebuia să facă. Dacă ar fi fost așa, credem că starețul mănăstirii ar fi luat de mult timp măsuri împotriva sa și nu i-ar mai fi dat voie să se exprime public, să dea interviuri pentru televiziunea locală. Așadar, este o generalizare cu siguranță greșită. Așa poate fi văzută la nivel național, dar monahii nu fac ascultare directă față de Patriarhie.
        Ce se dorește a se transmite prin: ,,Monahii adevăraţi pot fi buni patrioţi şi fără vreo asociere cu ideologii politice antisemite şi xenofobe”? Adică, un monah ,,adevărat” (conformist, obedient întrutotul conducerii BOR și nu față de Dumnezeu și Adevăr) trebuie să se disocieze și să respingă orice formă de naționalism, mai ales legionarismul ,,antisemit și xenofob”… Adică, să mai lase cu iubirea de neam, acum există umanismul (masonic) globalizant și ecumenismul…
        În continuare, Patriarhia se arată de fapt foarte îngrijorată de posibilitatea suspendării pelerinajelor în Israel. Cum remarca un comentator pe un blog, pierde în acest fel o bună parte din finanțarea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului… Oare, un asemenea interes meschin material poate prevala înaintea problemei arzătoare pusă în discuție? Este acesta un argument solid pentru a-l obliga pe monahul Teodot la tăcere? Dacă români ca sfinția sa vor tăcea, atunci în mod sigur pietrele vor striga, cum spune Sfânta Scriptură… Adică, românii de rând vor lua atitudine la nesfârșit. Se merită oare un sacrificiu atât de mare numai de dragul păstrării relațiilor de prietenie cu statul Israel, cu care România are legături foarte strânse? Neștiind sau ignorând cu totul faptul, că masoneria are ca piloni de bază tocmai SUA și Israel?
        Atenție la următoarele cuvinte: ,,…pelerinajele credincioşilor ortodocşi români la Locurile Sfinte, organizate ca expresie a evlaviei, dar şi a respectului şi cunoaşterii reciproce dintre popoare şi religii diferite”. Adică, aceste pelerinaje ajută mult ECUMENISMULUI, cunoașterii, dialogului dintre ortodoxie și cultul mozaic…
        Și ca să fie în ton cu celelalte idei ecumeniste exprimate anterior, în final se scrie: ,,În concluzie, fidelă Evangheliei iubirii lui Hristos pentru toţi oamenii, Biserica Ortodoxă Română promovează permanent pacea, dialogul şi buna înţelegere între oameni de credinţe, etnii şi culturi diferite.”
        Ca ortodox, nu pot altceva decât să resping în mod ferm atât ECUMENISMUL, cât și acest COMUNICAT ECUMENIST.
         Cu dragoste întru Hristos, nevrednicul Radu Iacoboaie
         4 iulie 2014

  3. ECUMENISMUL ÎNCEARCĂ SĂ ÎNGROAPE ORTODOXIA!
         Radu Iacoboaie, 5 iulie 2014

        Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul! Fiecare pas făcut de noi spre ecumenism înseamnă un cui bătut la sicriul ortodoxiei…
        Frați ortodocși, Evanghelia Sfântului Ioan, în capitolul 10 (Iisus, Păstorul cel bun, și oile Sale) ne vorbește despre Mântuitorul Iisus Hristos și despre iubirea Lui nemărginită față de noi, cei care credem cu adevărat în El. În versetul 15 este scris: ,,Precum Mă cunoaște Tatăl și Eu cunosc pe Tatăl. Și sufletul Îmi pun pentru oi.” Iar în versetul 27: ,,Oile Mele ascultă de glasul Meu, și Eu le cunosc pe ele, și ele vin după Mine.” Așadar, noi ortodocșii suntem cei care mergem după învățătura lăsată de Mântuitorul nostru.
        În privința unirii (în sensul de ecumenicitate, nu ecumenism), consider că versetul 16 ne spune foarte clar: ,,Am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc, și vor auzi glasul Meu și va fi o turmă și un păstor.” Cu alte cuvinte, mântuirea s-a dat și celorlalte neamuri, în afara celui iudeu din vechime.
        Piatra de poticnire pentru ecumeniști însă este interpretarea care se dă acestor cuvinte ,,și va fi o turmă și un păstor”. În contextul prezentat, se subînțelege că ,,Păstorul” este Hristos și ,,turma” este mulțimea credincioșilor care cred în El și fac voia Lui (ortodocșii). Este un adevăr incontestabil.
        Ecumeniștii, mergând pe linia interpretării sectare tendențiose, a scoaterii din context a unor pasaje din Sfânta Scriptură, înțeleg și spun cu totul altceva. Ei se gândesc că este vorba despre un Păstor din lumea aceasta iar cel mai îndrituit pentru ei este desigur Papa, care guvernează în calitate de conducător politic statul independent Vatican, și păstorește în același timp peste un miliard de credincioși catolici din toată lumea.
        Ecumeniștii nu fac altceva prin această interpretare strâmbă, deformată, decât să readucă în actualitatea vremurilor pe care le trăim a dorinței fariseilor și cărturarilor iudei, inclusiv a zeloților, de a avea un conducător, un împărat din lumea aceasta. Și negreșit va deveni. Se va prezenta în locul lui Hristos pe care nu L-au primit și îl vor primi pe antihristul care va veni, după cum este profețit în Cartea Apocalipsei. Dar greșeala se vede și din această strămutare a ,,dorinței” acesteia. Atunci, ei se străduiau din răsputeri să scape de sub jugul robiei stăpânirii romane, căutau dreptatea lumească. Nu întâmplător arhiereul Caiafa îi instigase împotriva Lui Hristos, gândind că este mai bine să moară un om și să fie salvat neamul lor, profețind răstignirea Sa.
        Evreii sioniști, care merg în continuare pe teza poporului ales de Dumnezeu și se simt perfect îndreptățiți să conducă și să stăpânească întreaga lume, așteaptă și astăzi pe Mesia. Și multe semne din jurul nostru ne fac să credem că timpul antihristului se apropie. De aceea AU NĂSCOCIT ECUMENISMUL, PENTRU A PREGĂTI TERENUL LUI ANTIHRIST. Și nu l-au inventat de azi de ieri. Este programat de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
        De ce este necesară această unire ecumenistă? Unirea credincioșilor este imperativ necesară pentru a-l întrona pe antihrist ca împărat al lumii întregi, o lume în care trebuie să existe o singură religie, un singur guvern, o singură justiție, o singură monedă (și aceea virtuală, în mediul electronic). Iar dacă statele lumii, îndeosebi cele ortodoxe se vor opune ecumenismului, credem că se va declanșa cel de-al treilea război mondial. Oricum este profețit. Și dacă un singur stat care deține arme nucleare va ataca, se va ajunge la un război devastator. Și cei care vor supraviețui îl vor accepta mai ușor pe antihrist, care le va promite pacea…
        Este la o scară mult mai mare, cam ceea ce s-a petrecut în fosta Iugoslavie, unde ortodocșii s-au opus în mod hotărât unirii cu ereticii catolici și unde, sub pretextul nerespectării drepturilor omului de către regimul Miloșevici etc., au intervenit brutal forțele militare ale NATO, care au bombardat luni în șir acest stat vecin cu România, inclusiv capitala sa Belgradul. Mergeți să vedeți și astăzi urmele acestui război.

        MASONERIE – COMUNISM – ECUMENISM. Ecumenismul este așadar o formă a globalismului actual, care vizează globalizarea religioasă. Dar nu există nici un motiv îndreptățit pentru realizarea acestui proiect globalizant. Cum să faci un ghiveci din toate religiile și credințele lumii pentru a-i aduna pe toți laolaltă și să iei câte ceva de la fiecare? Adevărul nu este fragmentar. Ei zic că nici o religie nu deține adevărul absolut. Total greșit. Ei zic că toți avem același Dumnezeu. Nu este adevărat. Există un singur Dumnezeu, Viu și Atotputernic, Creatorul tuturor celor văzute și nevăzute și nenumărați zei mincinoși creați de mintea omului. Și mai există și unii oameni care se cred pe pământ dumnezei în mândria lor luciferică: masonii. În ortodoxie însă, omul tinde spre dumnezeire (sfințenie) iar smerenia înseamnă să te consideri pe tine cel mai mare păcătos… Amin

         Cu dragoste întru Hristos, nevrednicul Radu Iacoboaie
         4 iulie 2014

  4. Astăzi am primit o provocare la polemică din partea unui susținător al Patriarhului pe blogul Discerne la articolul mai vechi ,,Subminarea din interiorul Bisericii Ortodoxe prin ierarhii şi preoţii căzuţi în erezii”

    Dan (09:07:36) 7 07 2014:

    Doamne ajută, Ștefan, mulțumesc de ospitalitate!
    Domnule Radu, mi-ați răspuns fugitiv că ”Cu o floare nu se face primăvară… Sper că înțelegeți la ce mă refer…”, însă eu vă arătasem că:
    a) ați adus Patriarhului Daniel o acuză fără probă
    b) Patriarhul Daniel are deschidere față de subiectul generic popularizat ca ”sfinții închisorilor”.
    Că nu se face primăvară cu o floare, așa este, dar eu vă invit să discerneți că este o mare diferență între un potrivnic al sfinților din închisori și cineva care face un minim, minimorum pentru memoria și cinstirea lor. Ori dumneavoastră l-ați așezat pe patriarh la colțul oprobiului. Ce vă veți face dacă mâine, poimâine… sau peste un an, doi, va apărea cu binecuvântarea patriarhului o antologie cu mărturisitorii din închisori, antologie în care să fie cuprinși și foști legionari?
    Nu vă va părea rău pentru eticheta pusă prea grăbit?
    Desigur, înțeleg foarte bine că dumneavostră vorbiți de canonizare, ceea ce e cu totul altceva față de o carte sau un simpozion. Numai că dacă actuala ierarhie se face ”vinovată” de faptul că nu canonizează odată măcar câțiva dintre sfinții închisorilor, să vedeți ce ”delăsători” și ”ignoranți” au fost ierarhii dintotdeauna ai BOR, câtă vreme Daniil Sihastru, era cinstit ca sfânt încă din tinerețile sale (atenție, încă din tinerețile sale!) de către întreg poporul și au trebuit să treacă aproape 500 de ani până la canonizare!
    Dar sfântul voievod Ștefan, la care poporul deasemenea avea evlavie că-i sfânt? De ce a trebuit să treacă sute de ani până la canonizare când era atâta evlavie în popor, și atâta nor de mărturii?
    Eu n-am răspuns pentru întrebarea asta, nici nu vrea să sugerez că ar trebui să treacă sute de ani până la canonizarea sfinților din închisori dar vreau să arăt că așa este practica în Biserica Ortodoxă Română… canonizează greu, și foarte greu. Deci nu este vorba atât de indiferența ierarhiei actuale cât e vorba de o practică lentă, devenită tradiție. Și dacă e să acuzăm de ”lentoare”… atunci ar trebui să acuzăm inclusiv pe vlădicii de dinainte.
    Iar eu sunt de părere că nu e de folos nimănui.
    Acum mi-a atras atenția și întrebarea retorică că ” tineri preoți sau uneori chiar și mai vârstnici, nu îi mai pomenesc pe mucenicii și martirii temnițelor comuniste atunci când, la Sfânta Liturghie se iese cu Sfintele Daruri”.
    Dar e imposibil ca mucenicii și martirii temnițelor comuniste să nu mai fie pomeniți la Sfintele Daruri, indiferent că preoții vor sau nu vor asta, câtă vreme toți preoții rostesc ectenia de pomenire pentru ”ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile, din toate locurile, jertfiţi pe câmpurile de luptă, în lagăre, în închisori, pentru apărarea patriei, a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.”
    În această ectenie, se înțelege cât se poate de clar că sunt vizați și mucenicii din temnițele comuniste, dar și eroii luptători anticomuniști din munți, eroii din primul și al doilea război modial, martirii de la revoluție, etc.
    Deci ei sunt pomeniți de-a pururi. Doamne ajută!

    Iacoboaie Radu (19:59:32) 7 07 2014: Comentariul tău aşteapta să fie moderat

    Nu știu cine sunteți. Presupun că sunteți cumva în subordinea Patriarhului sau Patriarhiei (ceea ce este pentru mine totuna).
    ADEVĂRUL ESTE CĂ MULȚI PREOȚI, TINERI ȘI MAI VÂRSTNICI NU MAI ROSTESC TOATĂ ECTENIA, ROSTESC DOAR PRIMA JUMĂTATE! AM OBSERVAT PERSONAL ACEST LUCRU MERGÂND LA MULTE BISERICI. Este vorba de : ”ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile, din toate locurile, jertfiţi pe câmpurile de luptă, în lagăre, în închisori, pentru apărarea patriei, a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.” EI POMENESC PE SCURT DOAR PE: ,,ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile, din toate locurile, jertfiţi pe câmpurile de luptă”.
    Și eu vă întreb de ce alte țări ortodoxe și-au canonizat mucenicii din închisorile și lagărele comuniste, iar la noi nu?
    Dacă va apărea o carte despre mărturisitorii din temnițele comuniste, incluzând pe legionari, SUNT CONVINS CĂ NU VA FI DELOC CREDIBILĂ, ÎNTRUCÂT ESTE MULT PREA PUȚIN ȘI PARE O SIMPLĂ FORMALITATE.
    Este acum un fapt de notorietate, că Patriarhul este mason sau cochetează cu masonii și ecumeniștii. Și spuneți-mi vă rog care este ACUZAȚIA?

  5. Știe cineva când s-a produs incidentul cu lovirea părintelui Adrian Făgețeanu de către Patriarhul Daniel? Sfinția sa a trecut la domnul pe 1 octombrie 2011.

    Găsesc că sunt foarte interesante comentariile făcute de către unii pe cele două articole ale fratelui saccsiv legate de părintele Adrian Făgețeanu. Merită într-adevăr recitite. Vedeți cine este de fapt Patriarhul, cine l-a susținut, în loc să fi fost ales Mitropolitul Bartolomeu Anania.
    Propun să fie ales un nou Patriarh. Cine se încumetă să scrie un mic articol în acest sens? Dacă nu, îl voi scrie…
    Mai am unul în lucru, despre prigonirea Sfântului Munte Athos de către Uniunea Europeană. Se fac presiuni foarte mari ca să intre femeile în Athos, chipurile și pentru că s-au dat fonduri europene consistente pentru restaurarea mănăstirilor athonite.

  6. UNIUNEA EUROPEANĂ FACE MARI PRESIUNI PENTRU RIDICAREA INTERDICȚIEI INTRĂRII FEMEILOR
         ÎN SFÂNTUL MUNTE ATHOS DIN GRECIA!
         Radu Iacoboaie, 8 iulie 2014

        În articolul ,,Avatonul. De ce nu au voie femeile in Sfantul Munte Athos?” (blogul CrestinOrtodox.ro) se spune foarte clar:
        
        ,,Avatonul este legea care interzice femeilor a intra în Sfântul Munte Athos. „Avaton” înseamnă „neumblat”, prin acest cuvânt făcându-se referire la interdicția femeilor de „a umbla” pe pământul Sfântului Munte Athos. Avatonul este actul care a permis locului să rămână până astăzi unul sihăstresc și monahal, singurul de acest gen din întreaga lume. Avatonul este un fel de graniță naturală a Sfântului Munte.
        Călugării athoniți au ales locul, sălbatic și neumblat, și tot ei au zidit mănăstirile și bisericile de pe stânci. Călugării au sfințit locul, cu rugăciunile și sângele lor, și tot călugării au hotărât, într-un glas, ca „avaton-ul” să rămână valid, indiferent de legile și poftele lumii păgâne.
        O rânduială asemănătoare mai păstrează și alte mănăstiri ortodoxe din lume. Dintre acestea, le amintim aici pe următoarele: Mănăstirea Frăsinei, România; Mănăstirea Sfântul Visarion – Dosikou, Grecia; Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfințit, Israel.
         Sfântul Munte este ales, zidit si păstrat de călugări cu prețul vieții
        Muntele Athos a fost declarat loc sfânt al călugărilor în urma decretului împăratului bizantin Vasile I Macedoneanul, emis în secolul al IX-lea. De-a lungul anilor, nenumărați călugări și-au jertfit viața spre a păzi Sfântul Munte, împotriva piraților și a păgânilor, care au căutat să pângărească și să distrugă locul.
        Muntele Athos a început să fie un loc de retragere pentru călugări încă din timpul ultimelor persecutii romane împotriva crestinilor, iar in anul 726 cand a fost dat primul edict impotriva icoanelor si pana în anul 843, un insemnat numar de calugari de pe intreg teritoriul bizantin a venit la Muntele Athos. Ei au dus aici acte, documente, moaste, obiecte de arta, numeroase icoane. Din aceasta perioada au inceput sa se zideascasi primele „lavre” athonite.
        Pentru a-i pune la adapost de diferitele pretentii ale locuitorilor din Peninsula Chalcidica, imparatul Vasile I Macedoneanul, printr-un decret emis in anul 885, a oprit trecerea ilegala peste Canalul Xerxes, declarand in mod oficial Athosul ca „loc al calugarilor” si i-a scutit de plata oricarui fel de taxe catre Stat. Aceasta masura a fost reconfirmata de Leon al VI-lea Filozoful, in anul 911, si de Roman I Lecapenul, in anul 920, care le-au ingaduit sa-si agoniseasca si bunuri personale.
        Generalul Nichifor Focas l-a ajutat foarte mult pe Sfantul Atanasie Athonitul, in punerea bazelor primei mari manastiri athonite, anume Marea Lavra, in anul 963. Noua organizare monahala a lui Atanasie se baza pe: impunerea stilului chinovial, oprirea calugarilor de a poseda averi personale, interzicerea deosebirii dintre calugarii greci si cei apartinand altor popoare, supunerea tuturor unui protos, cu drepturi superioare fata de cele ale staretilor, oprirea intrarii pe teritoriul Athosului a femeilor, organizarea comunitatii monahale in mod independent fata de orice autoritate.
        Toate aceste hotarari au fost stabilite legal, in anul 970, cand imparatul Ioan I Tzmiskes aproba un Tipikon, care urma sa aiba valabilitate pe intreg teritoriul Muntelui Athos. Acest act a fost semnat de Sfantul Atanasie, alaturi de ceilalti 54 de conducatori ai asezamintelor monahale athonite existente la acea vreme.
        La granita dintre Muntele Athos si Grecia se afla gard de sarma, care are din loc in loc panouri metalice pe care este scris „avaton-ul”, adica interdictia accesului femeilor pe teritoriul republicii monahale. Acest act este semnat de toti marii stareti ai manastirilor athonite de astazi. Pe intreaga insula nu se afla nici macar animale de sex feminin, afara de gaini si pisici, cat si de pasarile salbatice.
        Toti cei care au ajutat la construirea Sfantului Munte, imparati ortodocsi si voievozi, greci si de alte nationalitati, precum si patriarhi ecumenici, au dorit ca locul sa ramana sub protectia Avatonului, lucru intarit de nenumarate hrisoave si sigilii.
        Fiind intrebat un parinte, de ce calugarii tin atat de mult la „avaton-ul” Sfantului Munte, a raspuns, zicand: „Pentru ca iubesc femeile.” Cine are urechi de auzit, sa auda! In intreg Sfantul Munte nu am intalnit nici un parinte care sa urasca femeile, ori care sa le dispretuiasca. Toti calugarii athoniti indeamna familia spre fapte cuvioase si, cu multa dragoste, vorbesc despre mama si despre sotie, despre sot, despre tata si despre copii.
        Mai toti marii duhovnici din Athos s-au facut parinti si sprijin crestinilor din lume, prin carti si prin conferinte, prin spovedanie si povatuire. Pentru a ajunge mari duhovnici, acesti parinti mult s-au folosit de linistea si „avaton-ul” Sfantului Munte.
        Originea traditionala a „avaton-ului” este confirmata de legislatia in vigoare, mai precis de articolul 186 din Carta Constitutionala a Muntelui Athos (1924), intrata in vigoare in anul 1926, prin ratificarea de catre Statul Grec, prin decretul din 10/26 septembrie 1926.
         Galla Placidia si mustrarea Maicii Domnului „Antifonitria”
        Icoana Maicii Domnului numita „Antifonitria”, adica „Impotriva Graitoarea”, este una dintre cele mai vechi icoane ale Maicii Domnului din Sfantul Munte Athos. Icoana se pastreaza inca si astazi in Manastirea Vatoped, zugravita pe peretele stang al pronaosului bisericii celei mari. Candele ard neincetat in fata acestei icoane slab luminata de putina lumina ce intra printr-o mica fereastra.
        Aceasta icoana isi leaga numele de fiica imparatului Teodosie cel Mare (379-395), numita Galla Placidia. In anul 385, dupa moartea primei sotii, Plachila, praznuita ca sfanta in ziua de 14 septembrie, imparatul Teodosie cel Mare s-a casatorit cu Galla. Din prima casatorie, imparatul a avut trei copiii (Arcadie, Honorie si Pulcheria), iar din a doua casatorie, el a mai avut o fiica, anume pe Galla Placidia, viitoarea mama a imparatului Valentinian al III-lea.
        Manastirea Vatoped a fost intemeiata, potrivit traditiei locului, undeva pe la sfarsitul secolului al IV-lea, de catre imparatul Teodosie I cel Mare. In anul 382, trecand cu corabia de la Roma, spre Constantinopol, fiica imparatului, Galla Pacidia, a venit in Sfantul Munte Athos, spre a vedea si ea ctitoria tatalui ei.
        Vrand sa intre in biserica, femeia a auzit o voce ca de tunet, zicandu-i dinspre icoana Maicii Domnului: „Ramai pe loc si sa nu mai cutezi a veni aici, de acum inainte. Cum indraznesti tu, o femeie, sa calci in acest loc?” Credincioasa fiind, fiica imparatului s-a smerit si a plecat in graba din Sfantul Munte Athos. Din dragoste si pocainta, femeia a ctitorit in incinta manastirii un paraclis, inchinat Sfantului Mare Mucenic Dimitrie.
         Cine doreste desfiintarea „avaton-ului” ?
        Desfiintarea „avaton-ului” este dorita de toti cei cu viata lumeasca, avand o minte axata pe turism secular si interese financiare. De asemenea, acest lucru este dorit de toti aceia care urasc sau dispretuiesc Biserica Ortodoxa de Rasarit, al carei Sfant Munte este „un varf de lance” in lupta cu duhurile lumii si cu diavolul, care lucreaza in chip viclean, spre pierderea cat mai multora.
        Desfiintarea „avaton-ului” este ceruta insistent de catre miscarile feministe, grupari de femei straine de dreapta credinta a Ortodoxiei si de orice cuviosie a vietii. Acestea isi cer dreptul de a vizita si de „a umbla” pe Sfantul Munte. Oare acesta sa fie singurul loc din lume pe care nu l-au „vizitat”, spre a suferi de pe urma „avaton-ului?! Oare daca l-ar vizita si pe acesta, ar dobandi fericirea si odihna?! Cate inselare cuprinde inima acestor femei. Niciodata nu vor avea pace, odihna si liniste.
        Mai mult inca, nici una dintre feministe nu isi doresc sa intre in Athos, pentru binecuvantari si minuni, atata timp cat exista legaturi puternice aruncate asupra femeilor care ar indrazni sa se atinga de Munte, ci mai ales din curiozitate si ambitie psihica.
        In ziua de 8 ianuarie 2008, politia Sfantului Munte a dat afara din peninsula athonita un grup de femei si barbati (in jur de 500 de persoane), care au incalcat interdictia pasirii femeilor pe Sfantul Munte, avand drept scop o „profanare simbolica a locului”, dupa marturia lor, ca protest concret impotriva „avaton-ului”. Purtatoarea de cuvant a grupului, Kyriaki Malama, a spus, ignorant: „Este vorba de un act simbolic, am incalcat avatonul.”
        In ziua de 11 martie 2008, conducerea athonita a trimis o scrisoare oficiala de protest la adresa Patidului Parlamentar numit SIRIZA, adica „Uniunea Radicala de Stanga”, privind ambitiile acestuia de a anula „avaton-ul”. Partidul SIRIZA este cunoscut pentru pozitiile lui negative fata de „privilegiile” Bisericii Ortodoxe in societatea greceasca.
        Soula Panaretou, responsabila a SYN, un mic partid de stanga, foarte progresist in ceea ce priveste problemele religioase, hiper-sensibile in Grecia, declara: „Muntele Athos este un anacronism in cadrul Uniunii Europene. Interdictia privind accesul femeilor ar trebui ridicata.”
        Pana in anul 1953, incalcarea „avaton-ului” nu era pedepsita in nici un fel de lege. Dupa acest an, ca urmare a debarcarii mai multor femei pe teritoriul Muntelui Athos, in timpul celui de-al IX-lea Congres International de Studii Bizantine, care a avut loc in aprilie 1953, la Tesalonic, statul grec a luat masuri. Astfel, decretul-lege numarul 2623, din anul 1953, hotaraste ca incalcarea „avaton-ului” sa atraga dupa sine o pedeapsa cu inchisoarea pentru o perioada cuprinsa intre doua luni si un an.
        Parintele Macarie Simonopetritul, spune: „Prin anul 1960, existau deja previziuni, din partea responsabililor politici, de a transforma manastirile in hoteluri, de a face sosele asfaltate la standarde europene, de a transforma Muntele Athos intr-un soi de muzeu bizantin si de a-i concentra pe toti monahii in una sau doua manastiri, restul manastirilor urmand a fi transformate in muzee.”
        Ministrul Culturii din primul guvern socialist, actrita-politician Melina Mercouri (ministru intre anii 1981-1989 si 1993-1994), a propus, cu ignoranta, „ca monahii athoniti sa fie mutati la manastirile din Meteora si in alte cateva locuri, iar manastirile sa fie transformate in hoteluri, caci trapezele s-ar potrivi perfect pentru jocuri de noroc, iar chiliile ar oferi privelisti minunate asupra marii”. Propunerea acesteia a scandalizat opinia publica mondiala, chiar si o seama de neortodocsi exprimandu-se impotriva.
         Autonomia Sfantului Munte si „ajutorul” dat de Uniunea Europeana
        In perioada de ocupatie otomana a Greciei, Sfantul Munte a scapat de desfiintarea „avaton-ului”, cat si de distrugere, prin plata anuala a unei sume mari de bani. Autonomia Sfantului Munte a fost pastrata, in vremurile de mare incercare, prin ajutorul tuturor crestinilor din lume. Romanii, alaturi se sarbi, bulgari si rusi, au contribuit semnificativ la acest lucru.
        In perioada anilor 1960-1970, Sfantul Munte Athos cunoaste o criza monahala fara precedent, numarul vietuitorilor athoniti imputinandu-se dramatic. In aceasta vreme se ajunsese chiar sa se vorbeasca despre transformarea Muntelui Sfant in statiune turistica, iar a manastirilor in muzee, monahismul urmand a fi desfiintat, ori extrem de limitat.
        In anul 2002, numarul calugarilor a ajuns la un total de 1610 de vietuitori. Astazi, numarul calugarilor s-a inmultit, insa odata cu aceasta s-au inmultit si primejdiile ce ameninta autonomia Sfantului Munte. Uniunea Europeana si Comisia Patrimoniului Mondial UNESCO au alocat fonduri enorme pentru dezvoltarea drumurilor si a cailor de acces spre manastiri, cat si pentru restaurarea manastirilor, a frescelor si a tuturor dependintelor acestora.
        Din pricina alocarii acestor fonduri considerabile, majoritatea manastirilor athonite intreprind lucrari intense si ample de constructie, reconstructie si restaurare. La mai toate marile manastiri se pot zari macarale, schele si santiere (Marea Lavra, Vatoped, Iviron, Xenofont, Dochiariu, Dionisiu, etc).
        Potrivit unor calcule periodice, numai pana in anul 1998, Uniunea Europeana a dat 23,4 milioane de euro manastirilor din Sfantul Munte Athos, „pentru a-si conserva si restaura cladirile si mostenirea culturala”. Cand totul va fi restaurat si rezidit cu bani veniti de la acestia, oare nu vor insista asupra anularii autonomiei Sfantului Munte ?!
        Aderarea Greciei la Uniunea Europeana, in anul 1981, a facut Peninsula Athos eligibila pentru fondurile de conservare ale Uniunii Europene. Cand a intrat in Uniunea Europeana insa, Grecia a negociat si a obtinut un statut aparte pentru Sfantul Munte Athos, anume dreptul Republicii Monahale Athonite de a-si pastra randuielile vechi de secole, printre care se numara si „avaton-ul”, adica interdictia ca femeile sa intre pe teritoriul sau.
        Statutul special al republicii este mentionat in protocolul semnat intre Grecia si Uniunea Europeana, la data de 6 noiembrie 1991, pentru intrarea in „spatiul Schengen”. De asemenea, in declaratia greceasca din anul 1997, este reinnoit continutul declaratiei comune despre Sfantul Munte, declaratie anexata Actului final al Tratatului de Accesiune a Greciei la Comunitatea Europeana, in anul 1979.
        Fondurile Europene pot face insa mult rau Sfantului Munte Athos, deoarece nici un banut nu se da gratuit in lumea aceasta, din partea necredinciosilor. Orice donatie poate ridica o pretentie.
        Drept urmare, continuarea era fireasca. Astfel, la data de 15 ianuarie 2003, pretentia Parlamentului European impotriva „avaton-ului” se concretizeaza in rezolutia cu numarul A5-0451, din anul 2002, neobligatorie insa. „Parlamentul European cere ridicarea interdictiei care impiedica accesul femeilor pe Muntele Athos din Grecia, zona geografica de 400 de kilometri patrati, unde accesul acestora este interzis in virtutea unei decizii luate in anul 1045, de catre calugarii celor 20 de manastiri ale regiunii, decizie care violeaza astazi principiul universal recunoscut al egalitatii genurilor, al non-discriminarii, ca si legislatia comunitara asupra egalitatii, precum si dispozitiile relative la libera circulatie a persoanelor in cadrul Uniunii Europene.”
        Presedinta „Comitetului pentru Drepturi si Sanse Egale pentru Femei”, din cadrul Parlamentului European de la Strasbourg, anume grecoaica Anna Karamanou, lupta aprig pentru desfiintarea avaton-ului. Astfel, la data de 21 ianuarie 2003, la scurt timp dupa adoptarea rezolutiei Parlamentului European, ea a emis o declaratie din care citam:
        ”Aceasta decizie (avatonul) a fost luata cu o mie de ani in urma, in timpul perioadei intunecate a Evului Mediu in Europa si reflecta conditiile sociale ale acelei ere. Astazi, egalitatea genurilor si drepturile femeilor au fost acceptate si recunoscute universal. Prin urmare, aceasta decizie nu mai poate fi legitima, deoarece este in dezacord nu numai cu perceptia dominanta asupra drepturilor femeii, ci si cu religia crestina si credinta insasi. Ma intreb, pe ce Evanghelie, pe ce dogma se intemeiaza aceasta decizie, care interzice la jumatate din specia umana sa intre in Muntele Athos?
        In societatile democratice nu pot exista tabu-uri. Respectul pentru traditie nu poate fi folosit ca alibi pentru restrangerea drepturilor omului si impunerea de discriminari pe baza de gen. Monahii athoniti trebuie sa-si reconsidere decizia care atribuie unuia dintre genuri un privilegiu negat celuilalt, tratandu-l pe ultimul (propriile lor mame) ca pe copiii unui Dumnezeu mai mic. Nici o traditie, nici un obicei nu poate fi deasupra respectului pentru drepturile omului si demnitatii umane.
        Este demn de notat ca Uniunea Europeana a finantat generos regiunea monahala a Muntelui Athos pentru restaurarea si renovarea manastirilor si pastrarea comorilor culturale care apartin atat barbatilor, cat si femeilor. Nu mai este necesar sa spunem ca femeile platitoare de impozite din Europa au contribuit la aceste fonduri.”
        Aceeasi femeie, Anna Karamanou, deputata a Miscarii Socialiste Panelene Pasok, si fost euro-deputat, care s-a situat in fruntea luptei duse la Strasbourg pentru ridicarea acestei interdictii, spune: „Este o rusine sa stii ca pentru Muntele Athos se acorda subventii de milioane de dolari pentru renovarea manastirilor, printre contribuabili fiind si femei, care n-au totusi dreptul sa mearga in acele locuri.”
        La data de 4 septembrie 2003, din partea Parlamentului European a venit o noua rezolutie, cu numarul A5-0281, care cere Guvernului Grec sa anuleze hotararea penala care impune o pedeapsa cuprinsa intre doua luni si un an de inchisoare, pentru femeile care incalca interdictia de a intra in Muntele Athos. Cu aceasta ocazie, se repeta deci cererea ca interdictia asupra intrarii femeilor in Muntele Athos sa fie ridicata.
        Motivul invocat intotdeauna de necredinciosi este urmatorul: democratia nu permite discriminarea intre sexe. Un al doilea motiv este cel ridicat de feministele din Occident, care spun ca, din moment ce contribuie si ele, alaturi de barbati, prin impozite si taxe, la sprijinirea Sfantului Munte (prin fondurile alocate), si ele au dreptul de a avea aceleasi beneficii precum barbatii.
        Nimeni nu este impotriva restaurarii si a repararii comorilor materiale din Sfantul Munte Athos, care zac in paragina de atata multime de ani, ci impotriva duhului modernist secular, care stinge flacara monahismului autentic. Finantarea lucrarilor de catre Uniunea Europeana are o intentie ascunsa, anti-crestina, urmarea finala fiind distrugerea autenticului duh monahal athonit.
        Parintele Nicodimos, secretar al Sfintei Comunitati, care administreaza republica monastica athonita, spune: „Muntele Athos are o traditie de 1200 de ani, multumita unui decret al Bizantului. Acest statut trebuie pastrat pentru totdeauna”.
         Ce se va intampla daca „avaton-ul” se va desfiinta ?
        Parintii din Sfantul Munte, spun intr-un glas: „Daca femeile intra aici, vine sfarsitul lumii. Asa ne-au invatat batranii nostri, asa au profetit sfintii nostri, care erau facatori de minuni, cuviosi, asceti sau nebuni pentru Hristos.” Acest lucru este marturisit de toti parintii athoniti contemporani.
        Sfantul Nil Athonitul, vietuitor in Sfantul Munte Athos intre anii 1612-1692, vorbeste despre momentul in care Maica Domnului va parasi Sfantul Munte Athos si nu il va mai ocroti, anume in momentul pasirii pe Munte a femeilor, zicand: „Ascultati, o, parinti, iata ca v-am spus propovaduirea lui Iona spre pilda, ca cel ce are urechi de auzit sa auda si sa nu se intoarca catre altele, spre vatamarea sufletului sau. Precum a deslusit acel filosof propovaduirea lui Iona, asa si eu va spun: precum magnetul nu a lasat fierul, la inaltime de patru vanturi lovindu-se, si apoi din pricina ruginei l-a lasat, si iarasi, dupa ce a fost curatit, l-a ridicat magnetul, asa este Doamna noastra, de Dumnezeu Nascatoarea, Acoperamantul binecredinciosilor, care a tinut Muntele acesta pana in ziua de astazi, precum magnetul pe fier. Si daca magnetul, fiind lucru neinsufletit, are atata putere, oare cata putere, tarie si indrazneala are Doamna noastra de Dumnezeu Nascatoarea?! Singuri vedem cum tine Muntele acesta cu atottiitoarea ei putere. Insa precum clatina vantul magnetul ca sa lase fierul, asa se ridica asupra acestui Munte neamurile, si in tot chipul umbla sa-l rapeasca din mainile Maicii Domnului, dar nu pot. In sfarsit se va lasa din mainile ei, nu din pricina slabiciunii ei, nici din puterea neamurilor, ci numai pentru pacatele celor ce locuiesc intr-insul, pentru ca acestea s-au facut ca o rugina inaintea Maicii Domnului. Ca, daca veti subtia gatlejul vostru cu postul si veti usca trupul vostru, dar intre voi nu aveti dragoste si unire, cu curatenia trupului vostru, nici un rod al dreptatii nu aveti.”
        Cand „avaton-ul” va fi desfiintat, atunci vom sti ca pentru pacatele noastre si pentru putina noastra rugaciune, Biserica Ortodoxa a fost lipsita de scumpul si nepretuitul Sfant Munte Athos. Cand dragostea si rugaciunea se imputineaza, urmarile nu intarzie niciodata sa apara, iar o lume lipsita de dragoste si rugaciune este o lume in care paganii si necredinciosii, oameni trupesti si straini de orice forma de vietuire duhovniceasca, fac ce vor, urmand poftelor trupului si setei de putere.
         Teodor Danalache
         popescu doina corinaPostat la 2011-06-28 12:19
        Doamne apara-ne, cu puterea ta. Nu tb. lasate femeile sa intre, fiindca numai curiozitatea le anima int-adevar. Sunt de acord cu autorul, nu isi vor gasi linistea niciodata. Nu trebuie lasat diavolul sa isi faca loc prin asa numitii ,,purtatori ai drepturilor la egalitate a femeilor”. Daca nu ar fi fost respectul si credinta in legile drepte ale lui Dumnezeu, nu am mai fi fost pana acum. Cred cu tarie ca atunci cand vor intra femeile pe muntele ATHOS se va sfarsi lumea, Maicuta Domnului isi va lua mainile de pe acest taram atat de sfintit. Să nu îi lăsăm pe ,,europeni” cum le spune așa de frumos părintele Paisie Aghioritul SĂ NE IA ATHOSUL. Chiar dacă este tărâm grecesc este BASTIONUL CREDINȚEI ORTODOXE, inima ortodoxiei răsăritene. Felicitări autorului pt. acest articol.

         Antuza Postat la 2010-09-29 02:04
        Cred ca problema este pusa gresit atat din partea femeilor, cat si din partea barbatilor. In primul rand femeile care ar vrea sa intre in Sf. Munte Athos sunt foarte putine numeric, si nu sunt ortodoxe. Rareori, sau chiar deloc ai putea vedea o femeie ortodoxa dornica sa incalce o porunca a Maicii Domnului. In al doilea rand, vad o incrancenare prea mare a barbatilor fata de femei. De ce oare? Spunea un domn ca femeile vor drepturi egale cu barbatii, si adauga ca vor sa tina predici in biserici si sa devina preoti (preotese). Cate femei o fi intalnit acel domn care sa fi avut astfel de dorinte? Cred ca in ortodoxie asa ceva nu este de intalnit. Eu cel putin nu am auzit NICIODATA vreo femeie ortodoxa exprimandu-si dorinta de a ajunge preot. Este cel putin o exagerare, daca nu o rautate gratuita din partea celui care a facut aceasta afirmatie. Femeile cred ca vor intr-adevar sa aiba drepturi egale in societate, ca si cetateni ai unei tari, la fel ca si barbatii, adica sa aiba aceleasi drepturi la asigurarile de sanatate de exemplu, aceleasi drepturi de a fi protejate de legile tarii, aceleasi drepturi de a fi respectate ca orice fiinta umana. Astea cred eu ca s-ar putea numi drepturi egale ale femeilor cu barbatii.

         azaleea azaleeaPostat la 2010-09-20 23:05
        Femeile reprezinta o ispita. Penntru ca rugaciunile care se fac in Sfantul Munte sa fie puternice, ispitele trebuie indepartate.
        
         claudia halon Postat la 2010-09-13 15:22
        Daca Maica Domnului a hotarat sa fie asa, apoi asa sa ramana in veac! Ma intriga tupeul si impertinenta unor „feministe” care vorbesc in numele tuturor femeilor. Feminismul este o doctrina sau atitudine filozofica, politica si sociala bazata pe egalitatea dintre sexe. Asta nu are nimic de-a face cu cele ce a hotarat Dumnezeu. Ce cauta ele sa schimbe in religie? Oare asta nu tine putin de vremurile cele din urma? Toata presiunea ce a inceput sa se faca asupra ortodoxiei prin ecumenism, presiunea asupra Muntelui Athos, toate lovesc in biserica Lui Hristos si in sufletele noastre de crestini. Fratilor, Biserica Lui Hristos nu va pieri niciodata! Sa ne unim toti si sa ne rugam ca sa nu reuseasca cineva vreodata sa strice obiceiurile de la Muntele Athos! Inseamna ca n-am inteles nimic din sacrificiul Domnului nostru Iisus Hristos de a-l scoate pe Adam din Iad! Sa ne rugam sa nu se intample asa ceva caci, asa cum spun Parintii, apoi va veni sfarsitul!
        
         liliana teotelecan Postat la 2010-09-13 08:16
        ”Pentru a-i pune la adapost de diferitele pretentii ale locuitorilor din Peninsula Chalcidica, imparatul Vasile I Macedoneanul, printr-un decret emis in anul 885, a oprit trecerea ilegala peste Canalul Xerxes, declarand in mod oficial Athosul ca „loc al calugarilor” si i-a scutit de plata oricarui fel de taxe catre Stat. Aceasta masura a fost reconfirmata de Leon al VI-lea Filozoful, in anul 911, si de Roman I Lecapenul, in anul 920, care le-au ingaduit sa-si agoniseascasi bunuri personale.” De aici inteleg ca acest teritoriu a fost donat oficial, ‘cu acte in regula’ unei comunitati. Deci este proprietatea indubitabila a acestei comunitati. Facand abstractie ca ei sunt calugari si crestini cine oare are dreptul de a incalca un teritoriu apartinand unui proprietar fara acordul acestuia? Oare poti incalca dreptul de proprietate? Oare nu cumva discriminarea este nu fata de femei ci fata de acest drept al proprietatii universal valabil si inviolabil, dar nu pentru comunitatea Sfantului Munte! Oare chiar a orbit cel rau ochii si priceperea atator persoane incat sa nu inteleaga ca nu poti intra in curtea si casa si intimitatea unei persoane si a unei societati fara acordul acesteia ? Atunci de ce exista granite pazite? De ce exista garduri si paznici? De ce exista legi foarte aspre de incalcare a tuturor proprietatilor ? Numai Sfantul Munte este o exceptie?

         daniela criste Postat la 2010-09-10 23:56
        nici eu nu inteleg aceasta curiozitate s-au poate de ce nu e voie asta le deranjeaza. De ce ar trebui anulat ceva ce se respecta de mii de ani. Acei calugari in slujbele lor se roaga si pt. noi femeile. Doamne ajuta.
        
         mihai blidar Postat la 2010-09-10 22:00
        Muntele Athos este un munte sfânt. Dacă femeile nu au voie să meargă acolo este pentru faptul că aşa a voit Maica Domnului, care este ocrotitoarea acestui sfânt munte. Femeile vor să meargă acolo pentru că în spatele acestei maşinaţii se ascunde diavolul care nu vede cu ochi buni rugăciunea şi dragostea pentru Dumnezeu. Se încearcă orice dezbinare, pe orice plan: spiritual, cultural, economic. E duhul secolului. În loc de rugăciune, dragoste şi post ne trebuie cazinouri, jocuri de noroc, turism, hoteluri…

         AWA MARIUS Postat la 2012-09-10 22:09
        FIE CA BUNUL DUMNEZEU SA LUMINEZE MINTEA OMENEASCA CEA CUPRINSA DE PACAT… FEMEILE SA NU SE SUPERE SI SA SE NECAJEASCA CA LE ESTE INTERZIS SA INTRE IN SF. MUNTE ATHOS, DEOARECE ASTA E PORUNCA DIVINA NU UMANA ASA CUM CRED UNELE FEMEI… NU DRAGILOR MAICA SFANTA A HOTARAT CA SLUJITORII EI SA NU FIE TULBURATI DE FEMEI PTR CA DIAVOLUL ARE MARE PUTERE SPRE ISPITA………. DOAMNE AJUTA!!!!! nihil sine deo,,,
        
         Nadia Lemnaru Postat la 2012-09-10 14:05
        Nu oamenii au hotarit ca femeile sa nu intre in Sf. Munte Athos, ci Prea Sfinta Nascatoare de Dumnezeu, pt.ca, calugarii atoniti sa duca o viata curata si placuta Maicii Domnului. Ca si in familie, intre soti, sunt zile cind nu trebuie sa se apropie unul de altul, in viata calugareasca este total interzis acest lucru. Deci, sa respectam cu multa intelegere si dragoste ceea ce a hotarit Maicuta Noastra, Sfinta Fecioara Maria si sa nu intelegem numai ce ne convine noua. Bunul Dumnezeu sa ne lumineze mintile ca sa intelegem legile Lui si sa respectam poruncile Lui. Doamne ajuta!”
        
        
        De asemenea, în Cuvânt înainte la cartea Ne vorbesc părinţi athoniţi, Avva Dionisie de la Colciu, Avva Iulian de la Prodromu, autori Danion Vasile, Marian Maricaru, se spune:

        ,,Părintele Dionisie (de la Colciu – n.a.) este îngrijorat de faptul că din ce în ce mai multe foruri internaţionale vor transformarea Athosului într-un muzeu plin de vizitatori. Acum o sută de ani, intrarea femeilor în Athos părea o utopie. Nici măcar musulmanii, care au stăpânit multă vreme peste Sfântul Munte, nu au cerut aşa ceva. Dar, în zilele noastre, femeile vor să ajungă la Athos. Părintele Dionisie este trist din cauza faptului că multe mănăstiri athonite au acceptat să fie reconstruite cu ajutorul fondurilor occidentale. Este oarecum firesc ca, după ce a investit bani în Athos, Occidentul să pretindă anumite drepturi. Nimic nu se face pe gratis. Mănăstirile care astăzi au fost renovate pe banii Occidentului mâine sau poimâine vor fi vizitate de contribuabili, fie ei bărbaţi sau femei.
        Sunt profeţii că până la urmă femeile vor intra în Athos. Acesta va fi un semn al apropierii sfârşitului lumii. Este însă ciudat că oamenii nu văd nici o legătură între preconizata intrare a femeilor în Athos şi apropierea sfârşitului.
        Părintele Dionisie mai spunea că femeile credincioase nu trebuie să intre în Sfântul Munte nici dacă legile civile o vor permite. Maica Domnului a cerut să nu intre picior de femeie acolo. Şi Maica Domnului se va întrista când va vedea că oamenii nu ţin seama de dorinţa ei.
        (…) Îmi aduc aminte că am fost impresionat să văd la biserica din Marea Lavră athonită frescele cu Sfintele Sinoade Ecumenice. La primul Sinod Ecumenic, Sfântul ierarh Nicolae este zugrăvit pălmuindu-l pe Arie pentru blasfemiile pe care le spunea. Această palmă a Sfântului Nicolae a rămas adânc întipărită în cugetul monahilor athoniţi. De sute de ani, ei au încercat să păstreze nestinsă flacăra credinţei Sfinţilor Părinţi. Vrednici urmaşi ai Sfântului Grigorie Palama, athoniţii au stat împotriva învăţăturilor potrivnice Sfintei Scripturi şi Sfinţilor Părinţi. Tradiţionalismul athonit nu e habotnicie, nu e crispare, nu e fixism. E păstrarea adevărurilor pentru care Sfinţii Părinţi au fost gata să îşi dea viaţa… La mănăstirea Esfigumenu sunt scrise cu litere mari cuvintele: „Ortodoxie sau moarte”. Aceasta nu este doar deviza zeloţilor din acea mănăstire athonită. Este de fapt deviza întregului Munte Athos.
        Faţă de inchizitorii apuseni care îi ameninţau cu moartea pe ereticii care nu vroiau să primească învăţăturile catolice, athoniţii au dat o replică pe măsură: ei sunt gata nu să omoare pe alţii, ci sunt gata să se jertfească pe ei înşişi pentru mărturisirea adevărului, pentru mărturisirea lui Hristos: „Ortodoxie sau moarte”. Athoniţii nu au omorât pe nimeni; îşi omoară patimile şi poftele prin rugăciune şi nevoinţă, pentru a gusta viaţa cea adevărată.
        (…) În aceste vremuri de cumpănă, în care duhul modernist încearcă să distrugă Sfântul Munte, căci intrarea femeilor acolo nu va fi un semn bun, creştinii din toate colţurile lumii ar trebui să se roage ca Dumnezeu să păzească acest loc sfânt. Athosul este un adevărat stâlp al Ortodoxiei. Athosul este o comoară de care suntem invitaţi să ne împărtăşim. Şi nu numai ca pelerini. Cărţile despre sfinţii athoniţi şi învăţăturile lor îi cheamă pe toţi creştinii ortodocşi, fie ei tineri sau tinere, bărbaţi sau femei, să ducă lupta cea bună a mântuirii.
        Oricât de mare ar fi desfrâul zilelor noastre, Athosul este o rază de speranţă, este o insulă de sfinţenie de care trebuie să ţinem seama. Mulţimi de oameni se grăbesc să ridice altare patimilor, poftelor şi idolilor noului veac. Dar în acelaşi timp, în Sfântul Munte, soboare de monahi ard ca nişte candele pentru Hristos. Să ne gândim la ei, să ne gândim la sfinţenia Sfântului Munte…
        Ştim că Biserica lui Hristos nu o vor înghiţi nici porţile iadului, că până la sfârşitul lumii Biserica nu va putea fi îngenuncheată, oricât de tare ar fi prigonită. Dar, în acelaşi timp, multe profeţii ale cuvioşilor părinţi ne spun că, în vremurile de pe urmă, după ce femeile vor călca pe Muntele Sfânt, va veni sfârşitul Athosului. Şi monahii, având de ales între pierderea sufletului şi pierderea Athosului, vor pleca de acolo. Până atunci însă, noi avem datoria de a ne ruga pentru monahii athoniţi, aşa cum şi ei se roagă pentru noi şi pentru întreaga lume.
        Doamne, pentru rugăciunile Sfântului Atanasie Athonitul, ale tuturor cuvioşilor athoniţi şi ale Preacuratei Maicii Tale, ocrotitoarea Sfântului Munte, miluieşte-ne pe noi, pe toţi! Amin.”

         La prăznuirea Sfântului Atanasie Athonitul, 5 iulie 2002, Danion Vasile

  7. OFF TOPIC

    Mă întreb de ce a existat și există încă atâta secretomanie legată de incidentul foarte grav al lovirii în cap a părintelui Adrian Făgețeanu? Doar pentru faptul că ar fi afectată imaginea actualului Patriarh Daniel, care la vremea respectivă fusese trimis la mănăstirea Antim din București de fostul Patriarh Teoctist să învețe de la părintele Adrian Făgețeanu?
    CE L-A ÎMPINS LA UN ASEMENEA GEST INCALIFICABIL, CARE POATE FI CHIAR TENTATIVĂ DE OMOR? Oricum, părintele a fost supus ulterior unei operații și nu a mai trăit mult timp. A trecut la Domnul pe 1 octombrie 2011.

    Părintele Făgețeanu MĂRTURISEȘTE într-un scurt interviu, că la o Sfântă Liturghie de la mănăstirea Antim unde slujea, actualul Patriarh Daniel adăugise câteva cuvinte la Cuvintele Mântuitorului în pilda tânărului bogat care voia să moștească Împărăția cerurilor: ,,DACĂ EU MĂ ROG PENTRU ACEST TÂNĂR, ATUNCEA…”, la care neputând răbda, părintele i-a strigat în față: ,,ERETICULE! N-AI VOIE NICI SĂ ADAUGI, NICI SĂ SCAZI LA CUVINTELE MÂNTUITORULUI!”
    Urmarea a fost lovirea cu bastonul de oțel a părintelui Adrian Făgețeanu, care a fost dus cu salvarea la spital…
    CUM S-A PUTUT TRECE AȘA DE UȘOR PESTE UN INCIDENT ATÂT DE GRAV, ORICINE AR FI FOST ÎN LOCUL LUI?
    IAR MAI TÂRZIU, CU AJUTORUL MASONILOR DIN ZONA BANATULUI, CUM A PUTUT SĂ FIE ALES PATRIARHUL ROMÂNIEI ÎN LOC SĂ FIE ALES PE BUNĂ DREPTATE MITROPOLITUL DE ATUNCI BARTOLOMEU ANANIA, VREDNICĂ A-I FI POMENIREA?
    Doamne ajută!

  8. Apatia civică, în limbajul gazetăresc s-ar traduce prin LEHAMITE. Românii au fost ,,învățați” să le fie lehamite de tot ce se întâmplă pe scena vieții politice. La ce bun să mai votezi dacă nu ai pe cine și dacă aproape toți nu se țin de cuvânt? Cam așa își pun problema românii de rând, marea masă a votanților.

    Sunt un român spontan. Spun mereu ceea ce gândesc. Iar acum, în momentul de față, mă gândesc că poate nu e prea târziu în vremurile pe care le trăim, să sprijinim noul partid care dorește să se nască, FORUMUL ALTERNATIVA CREȘTINĂ. Măcar ca fiind ultima speranță lumească de care ne putem agăța.
    Oricum nădejdea noastră este și va fi în Hristos pentru mântuirea noastră. Dar să punem și noi umărul în viața concretă PENTRU A REVITALIZA ROMÂNIA CREȘTINĂ PE CARE NE-O DORIM CU TOȚII (afară de trădătorii neamului românesc). Mulți ni se vor alătura pe parcurs. Eu nu sunt membru al acestui viitor partid, doar un simpatizant. Și cred că acest partid va avea UN VIITOR PE MĂSURA ASPIRAȚIILOR NOASTRE.

    Așa să ne ajute Dumnezeu!
    Cu dragoste întru Hristos, nevrednicul Radu Iacoboaie, 12 iulie 2014.

  9. OFF TOPIC (vă invit să citiți un articol scris pe blogul Santinela Ortodoxă, 12 iulie 2014)

    Comentariul meu:
    PARTEA DINSPRE SFÂRȘIT ESTE EDIFICATOARE PENTRU ÎNTREGUL ARTICOL. AICI LANSAȚI IDEILE DE FORȚĂ CARE NU MERG MÂNĂ ÎN MÂNĂ CU ADEVĂRUL. Am mai lecturat asemenea texte și comentarii mai ales pe blogul lui Ion Coja. Semnalați lipsa de trăire a ortodoxiei dar îi ridicați în slăvi totodată pe eretici și pe atei pentru ,,sinceritatea” lor (?!) și din motive lesne de înțeles… Folosiți din plin retorica, dar adevărul este în mod cert altul…
    Mi-ar trebui câteva pagini să dezvolt ceea ce am afirmat deja. Las cititorii să analizeze cele ce ați scris. De fapt, intenția cu care l-ați scris contează cel mai mult. Sinceritatea ar trebui să primeze, mai ales atunci când vorbim despre lucruri complexe, la nivel de societate.
    NU EXISTĂ DECÂT O SINGURĂ BISERICĂ ÎNTEMEIATĂ DE HRISTOS ȘI ACEASTA ESTE ORTODOXIA, CARE CUPRINDE ÎNVĂȚĂTURA SA NESCHIMBATĂ. NU EXISTĂ MAI MULTE BISERICI ȘI MAI MULTE ADEVĂRURI! NU EXISTĂ ATEI BUNI!
    Nu este mândrie din partea noastră a spune adevărul și numai adevărul, pentru că este o realitate și în același timp, în vremurile tot mai tulburi de astăzi, a devenit chiar o necesitate. Iar când vorbiți de corupție, ar trebui desigur să aveți în vedere cauzele ei și nu să-i condamnați în bloc pe toți românii. Cum se explică atunci că peste 70% dintre români se zbat în sărăcie și acest procent crește? Cine sunt oamenii corupți și cine sunt cei care au subminat și subminează în continuare economia națională? Oare despre masoni ați cercetat câtuși de puțin?
    Redau mai jos ultima parte din articol. Voi trimite acest comentariu pe blogurile ortodoxe, să vedem și părerea altora, să primiți poate și alte argumente. Îi invit să citească articolul dumneavoastră ,,STAREA CREDINȚEI NOASTRE” – Paul Curcă, căruia ați binevoit să-i dați o anumită interpretare și într-un anumit sens…

    ,,Corupti si imorali, pe deasupra plini de trufie si de dispret pentru ceilalti oameni, ne credem buricul pamantului, iar daca nu suntem pe primul loc in lume, se intampla pentru ca suntem victima masinatiilor strainilor. De aceea deseori combinam credinta in Dumnezeul de dincolo de ceruri cu nationalismul cel mai feroce, care ne tine legati de tot ce e pamantesc.
    Ne lansam in lectii de viata, dar suntem primii la avorturi, iarasi o durere imensa si un lucru greu de inteles.
    O oroare: exista atei buni !
    In viata mea, de persoana care merge la Biserica dar traieste intr-un mediu laic, am constatat un lucru : exista in mediile necredincioase, dezinteresate de ortodoxie sau atee de-a dreptul, mai multa generozitate, compasiune, spirit de intrajutorare – elemente care s-ar subsuma notiunii generale de iubire a aproapelui si care fac interactiunile umane mai suportabile- decat in mediile numite credincioase. Oamenii sunt mai firesti in manifestari, mai spontani, mai lipsiti de morga. Fac binele fara sa il ambaleze la fel de somptuos in hainele credintei, asa cum fac,mai mereu, credinciosii. Se inteleg unii cu altii fara sa se revendice de la marile concepte de adevar, bine si frumos. Viata e mai fireasca, iar fara mari asteptari atmosfera creata e, cel putin, respirabila.
    Poate in mediile de credinciosi pacatele nu sunt la fel de mari ca in primele, oamenii se straduiesc sa duca o viata de credinta, tin posturile,merg la biserica, se roaga, se infraneaza de la pacate care, in mediile indiferente, sunt firesti. Dar, impreuna cu toate acestea, exista o intreaga vorbarie legata de credinta, care n-ar fi rea in sine, daca n-ar crea atatea asteptari mereu inselate. La fiecare pas auzi cate un „Doamne ajuta” sau „Doamne miluieste” cand, de fapt, dorinta de intrajutorare, de jertfire pentru aproapele nu difera prea mult de a celor ce nu calca pe la biserica.

    Diferenta intre un credincios si un necredincios nu e atat de mare pe cat ar putea fi. Credinta ar trebui sa se traduca intr-un plus de cunoastere, transformat in plus de bunatate. Lucrurile insa nu se intampla astfel. Am vazut oameni credinciosi care nu iau in consideratie binele facut de atei pentru ca, zic ei, „nu-L au pe Hristos”. Asa o fi, ma intreb insa, noi, cei ce ne consideram credinciosi, il avem?
    De aceea pesemne sunt atat de putine convertiri in randul oamenilor maturi. Alegerea intre credinta sau necredinbta odata facuta, putini sunt cei ce isi schimba tabara. De ce-ar face-o? La ce bun sa te pocaiesti, la ce sa renunti la o viata in care iti cauti placerile fara retineri, daca, odata convertit si devenit un frecventator asiduu al localului bisericii in locul cafenelei, sa zicem, ramai cu aceleasi metehne, doar imbracate mai pompos si mai ascunse? Ca sa inlocuiesti o viata sincera cu ipocrizia? Daca ar fi vreo adire a Duhului care sa se simta cumva, pe undeva, care sa atraga pe neofiti, atunci am putea discuta altfel. Pana atunci insa, fiecare ramane cu ale lui.”

  10. PENTRU POSTARE CA ARTICOL, DACĂ PUTEȚI

        PATRIARHUL A FOST IMPUS ÎN ROMÂNIA DE CĂTRE MASONERIE, PENTRU A PUTEA FI IMPLEMENTAT ECUMENISMUL!
         Radu Iacoboaie, 13 iulie 2014

        După un studiu mai îndelungat a surselor antisistem și pro sistem atât de pe internet, cât și din presa scrisă și audio-vizuală, putem reuni toate piesele la un loc, ca la un joc de puzzle, pentru a avea imaginea de ansamblu, clară și neviciată de partizanate inutile și irelevante.
        În România, observăm că apărătorii Patriarhului sunt în primul rând: cei care au dobândit funcții și avantaje îndeosebi materiale (preoți, episcopi, personalul Patriarhiei Române etc.), cei de la postul de televiziune Trinitas și radioul Trinitas (care sunt vocea Patriarhiei) precum și mare parte dintre ,,invitații de marcă” la aceste emisiuni, și nu în ultimul rând (poate cu ei trebuia să încep) masonii (evreii sioniști, care îl așteaptă încă pe Mesia, adică pe antihrist, potrivit profețiilor) și francmasonii (cetățeni de etnie română sau alta, exceptând-o pe cea evreiască). În total, este vorba de câteva mii de oameni, înstăriți dar și fără iubire de neam și de țară, slugi obediente care pot înghiți pe nemestecate ecumenismul și multe altele.
        În România, cei care îl contestă pe Patriarh pentru acțiunile sale îndeosebi ecumeniste, ca fiind apologetul cel mai de seamă al acestei doctrine masonice și pan-erezii a ECUMENISMULUI, sunt însă cu mult mai mulți, de ordinul sutelor de mii de români, poate chiar peste un milion. Aceștia reprezintă în fapt fibra morală a poporului român drept măritor creștin, având credință lucrătoare.
        Constatăm cu durere că, în multe biserici și chiar mănăstiri (!), foarte mulți preoți efectiv tremură de frică dacă se aduce vorba de Patriarh. Dacă au ajuns să le fie teamă, să îi pomenească la Sfânta Liturghie (când ies cu Sfintele Daruri și rostesc Pomenirile), cum este firesc și se cuvine, pe cei care s-au jertfit ,,în lagăre și în închisori, pentru apărarea patriei și a credinței (ortodoxe) strămoșești, pentru întregirea neamului, pentru libertatea și demnitatea poporului român” (text redat ad litteram din Liturghierul actual, Ed. Institutului biblic și de misiune ortodoxă, București, 2012, pag. 163-164).
        Le este frică de Patriarh dar nu le este frică de Dumnezeu? Acceptă orice ce le spun Patriarhul și episcopii săi foarte fideli și ascultători, chiar dacă se încalcă flagrant învățătura Sfinților Părinți ai Bisericii Ortodoxe și canoanele apostolice referitoare la ecumenism?
        De ce le mai este frică unor preoți? Pentru că Patriarhului nu îi plac mucenicii din închisorile și lagărele comuniste și nu dorește nicidecum să îi canonizeze în Sfântul Sinod măcar pe unii dintre sfinții închisorilor, invocând acel pretext al apartenenței lor la mișcarea naționalist-creștină din perioada interbelică – Mișcarea Legionară. Există mai multe mărturii, unele venind chiar din partea sa în acest sens. De fapt, se respectă dorința evreilor sioniști (masoni), cei care îi urăsc de moarte de atâtea decenii, inclusiv sau mai ales pe timpul comunismului, când le-au demonizat imaginea și le-au ascuns cu grijă posteritatea lor adevărată multor generații, atât în cadrul învățământului de stat, cât și în mass media.
        Și cum masonii l-au ales și impus în România pe actualul Patriarh Daniel, se subînțelege așadar că le este dator. Nimic nu e pe lumea asta gratis… La fel se întâmplă și în Sfântul Munte Athos, care este supus în prezent unei presiuni din ce în ce mai mari pentru a permite intrarea femeilor și transformarea mănăstirilor și schiturilor (potrivit unor declarații de la oficiali greci și europeni) în obiective turistice, ba chiar și cazinouri! Pentru milioanele de euro alocate pentru restaurarea acestora… Restaurare așadar în alt scop decât cel declarat inițial… (a se citi articolul recent scris de mine pe această temă)
        DAR CINE ESTE PATRIARHUL DANIEL? Studiindu-i atent biografia și faptele, vedem că provine din zona Banatului, că inițial a dus-o greu, a fost chiar întreținut de fratele său mai mare Gheorghe Ciobotea, atât în timpul pregătirii pentru admiterea sa la teologie, cât și în timpul facultății, după care i-a smuls moștenirea legală primită de la bunica lor, întabulând-o toată pe numele său, frate care și în ziua de astăzi trăiește cu familia sa numeroasă într-o sărăcie extremă, în fostul C.A.P.
        În timpul comunismului, devine profesor de teologie la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elveția!), unde predă timp de 10 ani la catolici și protestanți, și desigur avansează la poziția de director adjunct. Tocmai pentru aceasta și pentru deplasările sale în România, credem că poate fi suspectat de relații strânse cu organele Securității statului român. Putem deduce așadar că FUSESE PREGĂTIT DE MASONERIA COMUNISTĂ PENTRU APROFUNDAREA ECUMENISMULUI…
        În 1988, Securitatea îl trimite în MISIUNE. Este rechemat de urgență în țară, trimis la Mănăstirea Sihăstria, unde din frate ajunge peste noapte monah (tuns călugăr de către Părintele Ilie Cleopa) și hirotonit rapid chiar protosinghel. Ascensiunea sa este fulminantă. În anul următor, era deja responsabil cu Sectorul Relații Externe din Biserica Ortodoxă Română.
        În decembrie 1989, vine și lovitura de stat masonică, pe filieră sovietică, și dosarul său de la Securitate (credem că destul de voluminos) este ARS ÎN ÎNTREGIME. Credem că alt exemplar se află în prezent la evreii sioniști, care îl păstrează ca obiect de șantaj. Este singurul ierarh (în anul 1992 devine Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, adică în trei ani!…) căruia i-a dispărut complet dosarul, neputând fi consultat la CNSAS. De ce oare? Nu pentru a fi ales viitorul Patriarh, neputând fi acuzat de legături cu Securitatea precum alți ierarhi? Credem că o copie a dosarului a ajuns la Gelu Voican Voiculescu (prim vice-prim ministru în guvernul evreului sionist Petre Roman), deoarece el gestionase nu numai înhumarea soților Ceaușescu, ci și arhivele importante ale fostei Securități.
        CUM DEDUCEM APARTENENȚA PATRIARHULUI DANIEL LA ORGANIZAȚIA RELIGIOASĂ ANTICREȘTINĂ – FRANCMASONERIA? Sunt multe argumente în acest sens.
        În primul rând, nu a negat niciodată personal în mod public, că nu are legături cu masoneria. Nici nu a negat. Nici nu a confirmat. Doar la un moment dat, purtătorul său de cuvânt, părintele Costel Stoica a ieșit cu un foarte scurt Comunicat de presă, precizând că Patriarhul Daniel nu este mason, pentru a liniști apele în mass media…
        Alte argumente pe care le enumerăm exhaustiv, deoarece pot fi găsite noi dovezi:
        - Incidentul extrem de grav petrecut la Mănăstirea Antim din București, când pe vremea PFP Teoctist Arăpașu, când avea nevoie de pregătire posibil pentru viitoarea funcție de Mitropolit, la slujba Sfintei Liturghii, a adăugat câteva cuvinte la Cuvintele Mântuitorului (în pilda cu tânărul bogat care voia să moștenească Împărăția Cerurilor) ,,DAR DACĂ MĂ ROG EU PENTRU TÂNĂR, ATUNCEA…”, la care neputând răbda, părintele Adrian Făgețeanu (trecut prin calvarul temnițelor comuniste și vândut Securității de răposatul episcop din Vâlcea) i-a strigat în față: ,,Ereticule! N-ai voie nici să tai, nici să adaugi la ce vorbește Mântuitorul!”. Urmarea a fost că actualul Patriarh Daniel l-a lovit în cap cu cârja metalică încât a fost chemată salvarea, dus la spital la neurochirurgie și operat. După mai multe luni, trece la Domnul pe 1 octombrie 2011, ca martir creștin care a avut curajul mărturisirii adevărului cu orice preț. Presa a relatat cu mare întârziere și fragmentar, pentru că nu este nici ea chiar așa de liberă cum cred unii. Incidentul a fost trecut cu totul cu vederea de către mass media aservită masoneriei (trusturile lui Dan Voiculescu, Adrian Sârbu din Banat, Sorin Ovidiu Vântu la Iași și Dinu Patriciu) și dat uitării, nici nu l-a împiedicat să devină Mitropolit și apoi Patriarh…;
        - Alegerea sa în Scaunul Patriarhal prin aportul considerabil și mobilizat al masoneriei, în special din zona sa de baștină Banatul. În ciuda avertizărilor lansate de Cozmin Gușă, liderul Partidului Inițiativa Națională (sprijinit de foști securiști care regretau epoca lui Ceaușescu și pierderea subordonării Bisericii Ortodoxe), ca masoneria să nu se implice în alegerea Patriarhului României, mai ales după moartea în condiții foarte suspecte a lui Teoctist Arăpașu și neelucidată complet nici până în ziua de astăzi, datorită lipsei probelor și declanșării unui proces, Daniel Ciobotea este propulsat de influentul mason Sorin Frunzăverde (fost președinte a CJ Caraș-Severin și membru al Adunării Naționale Bisericești a BOR) care ,,profețește” alegerea lui ca Patriarh, asta înainte de alegeri. De remarcat că, Colegiul Electoral Bisericesc avea 180 de membri, din care 70 de laici, chiar și oameni politici! Peste 13 membri erau chiar masoni, în frunte cu dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici, care după alegeri ies la rampă pentru a se lăuda cu victoria și cu influența lor…;
        Un alt important sprijin a venit din partea ÎPS Nicolae al Banatului (care mai târziu s-a rugat cu ereticii!), ÎPS Laurențiu Streza (un apropiat al lui Sorin Frunzăverde). S-a comentat în presă mai puțin că a fost o campanie de alegere a Patriarhului României foarte murdară, uzând de toate metodele: ajutorul fraților săi masoni, șantaj cu dosare a membrilor electori, șantaj cu înregistrări audio-vizuale compromițătoare și prefabricate, mita, promisiuni, reclamă mascată…;
        - Ecumenismul masonic (mulți părinți l-au apreciat ca invenție a ocultei mondiale) promovat în special la postul de televiziune Trinitas și la radioul cu același nume, prin elogiile aduse ,,UNIRII” dintre credincioșii din toată lumea, dar și masonului reformist Alexandru Ioan Cuza, care are bustul său chiar în fața Patriarhiei Române! Apoi, această ,,UNITATE SPIRITUALĂ A LUMII” de care a pomenit mereu Patriarhul Daniel este identic cu obiectivul masoneriei!;
        - Prezența Patriarhului Daniel la diverse întruniri ecumeniste interne (simpozioane) și internaționale ecumeniste în cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), precum și la importante întâlniri cu masonii din Europa, inclusiv în octombrie 2013 cu șeful Grupului Bilderberg, la care credem că nu era obligatorie prezența sa, decât dacă era mason…;
    – Măsura abuzivă și suspectă a interzicerii Moliftelor Sfântului Vasile cel Mare, care se citesc pe 1 ianuarie și în slujbele de exorcizare (alungarea demonilor). Oare pe cine deranja, în afara masonilor și francmasonilor?;
    – Atitudinea fățișă de prietenie față de masonul Ion Iliescu încă dinaintea alegerilor din 1996, când, ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei l-a invitat la Iași, în timp ce Patriarhul Teoctist (fost simpatizant legionar în tinerețe) cerea românilor ,,NU-L VOTAȚI PE ANTI-HRIST!”;
    – Ajutorul acordat în politică altui mare mason, Adrian Năstase;
    – Decorarea masonului de grad 33, Mugur Isărescu cu cea mai mare distincție a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei ,,CRUCEA MOLDOVA” și a masonului de grad 32, doctorul Irinel Popescu cu ,,CRUCEA PATRIARALĂ”;
    – Atitudinea iresponsabilă de acceptare a cipurilor biometrice din pașapoarte și buletine electronice! Poziția sa a fost exprimată tot prin părintele Costel Stoica;
    – Atitudinea ostilă față de părintele Iustin Pârvu, arhimandrit și stareț al Mănăstirii Petru Vodă, opusul său am putea spune, devenit un simbol național al românismului, deși a stat 21 de ani în închisorile comuniste și a pornit de la zero în ctitorirea mănăstirii (ajungând să fie ctitorul și mănăstirii alăturate de maici Paltin, și a Schitului de la Aiud și a mănăstirii de la Poarta Albă). A existat chiar și o tentativă de asasinat, dar agresorul fiind drogat l-a confundat pe părintele Iustin cu un altul, precum și o încercare de otrăvire…;
    – Impunerea ca stareț și succesor al părintelui Iustin Pârvu, a părintelui Hariton Negrea, fostul stareț de la Mănăstirea Durău, care în prima fază s-a declarat împotriva actelor biometrice iar apoi a retractat poziția exprimată public față de acestea (amintim că Durău este un loc frecventat nu numai de yoghini, ci și vestit CENTRU ECUMENIST, ÎNFIINȚAT DE ACTUALUL PATRIARH DANIEL, unde de pildă, în 1998 s-a organizat smintitorul Simpozion Iudeo-Creștin ,,SPIRITUALITATEA PSALMILOR ȘI MORALA SOCIALĂ A PROFEȚILOR”, totul în cheie socialistă și ecumenistă…);
    – Atitudinea neonorantă de primire de mită la investirea unor preoți, de numiri și destituiri abuzive a preoților, mai ales când ocupa funcția de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei (potrivit unor comentarii făcute p e blogurile antisistem);
    Separat de aceste motive expuse deja, remarcăm implicarea masoneriei prin doctorul militar Ioan Sinescu (racolat de Securitate) în moartea prematură a fostului Patriarh al României, Teoctist Arăpașu, care a murit cu zile în timpul ,,operației”. Au fost găsite mari nereguli ulterior prin anchetă, nerespectarea procedurilor legale (lipsa consultării medicului personal al sfinției sale Nicolae Ursea, lipsa convocării unui grup de specialiști pentru un consult medical, netratarea cu antibiotice a infecției urinare recidivante – mai înainte de a se lua decizia operației, neacordarea familiei sale a Fișei de Observație sau Buletinului de intrare în spital, care să precizeze diagnosticul), dar și operarea în ascuns, minciuna față de dr. Nicolae Ursea precum că nu a fost operat, când de fapt fusese operat și era și decedat).
    Mai constatăm că imediat după moartea Patriarhului Teoctist a demarat în forță și proiectul grandios al construirii Catedralei Mântuirii Neamului. Deja mi-am exprimat ideea că această construcție faraonică, ce nu este specifică ortodoxiei, va servi intereselor ecumeniste, va fi locul unde se vor ruga împreună credincioși din mai multe culte. Mulți bani au fost primiți de la masoni, de la Vatican etc. Ba chiar și celelalte Catedrale construite în ultimul deceniu, credem că se subscriu aceleiași politici perfide a ecumenismului. Nu ar fi fost oare mai înțelept, ca aceste sume enorme să fi fost orientate spre sprijinirea familiilor defavorizate, pentru subvenționarea măcar parțială a cărților și revistelor bisericești, pentru luminarea poporului român care trăiește într-o criză materială și spirituală tot mai accentuată datorită secularizării și implicării masonilor în viața economică, socială și politică?
    Sunt absolut convins, că aceste aspecte prezentate sunt tratate foarte pe scurt și că există și multe alte mărturii ale celor care l-au cunoscut și îl cunosc pe Patriarhul României, Daniel Ciobotea. Poate voi mai veni cu alte precizări ulterioare, într-un viitor articol.
    Doamne ajută-ne și ne luminează, întoarce-i la dreapta credință pe cei care au rătăcit drumul către Tine. Amin
    Cu multă dragoste întru Hristos, nevrednicul Radu Iacoboaie, 13 iulie 2014.

  11. ORGANIZAȚIA MARTORII LUI IEHOVA – CREAȚIA EVREILOR SIONIȘTI (2)
    Radu Iacoboaie, 22 iulie 2014

    Continuând articolul precedent pe aceeași temă, ne propunem de această dată să pătrundem mai în profunzime, să demonstrăm în mod logic faptul că această pretinsă sectă creștină – Martorii lui Iehova, este ca și mișcarea New Age, un tentacul al uriașei caracatițe mondiale care este francmasoneria, peste care se află la vârful său masoneria sau sionismul, format dintr-un grup mai restrâns de evrei radicali sioniști, în frunte cu cei 13 așa-ziși Înțelepți ai Sionului.
    Nu întâmplător putem spune că Organizația Turnul de veghe (redenumită în 1931 Martorii lui Iehova, iar din 1932 declarată ca ,,organizația lui Dumnezeu” pentru construirea unei NOI LUMI) s-a bazat încă de la început pe revista Turnul de veghe al Sionului apărută în anul 1879. Ulterior, i-au prescurtat numele, în mod evident pentru a nu se face legătura cu evreii sioniști, care credem că l-au sprijinit material pe Charles Taze Rusell să-și creeze organizația sau corporația așa-zis religioasă. Revista a avut multă vreme cel mai mare tiraj din lume dintre revistele sectare, ajungând în 1995 să aibă 17,9 milioane de exemplare în 115 de limbi, cu apariție bilunară. Alături de ea, s-a difuzat și revista Trezește-te, cu un tiraj de 15,6 milioane de exemplare în 34 de limbi. Societatea a avut și sute de posturi de radio și mai recent și televiziuni, ajungând în prezent să aibă peste 4 milioane de propagandiști și circa 6 milioane de simpatizanți în toată lumea.
    Dacă analizăm cele două organizații, sionismul și Martorii lui Iehova, vom descoperi într-adevăr multe puncte și obiective comune. Astfel, ambele organizații sunt concepute într-un sistem totalitar și piramidal (cu concentarea puterii în mâna liderului), ambele poartă o ură profundă și irațională față de creștinism, față de Hristos, Maica Domnului, Sfânta Cruce, sfinții creștini și valorile tradiționale. Ambele au avut și au încă sediul pe teritoriul american în metropola New York. Martorii lui Iehova au sediul într-o clădire cu 13 etaje din Brooklyn. Și ambele întreprind o uriașă propagandă, folosind din plin mass media. Să uităm că și comuniștii masoni puneau accentul pe propaganda de partid. Pe de altă parte, potrivit chiar doctrinei iehoviste, în urma luptei de la Armaghedon, toți cei din afara organizației lor vor fi nimiciți, ceea ce rezonează cu profeția despre venirea antihristului și prigonirea sălbatică a creștinilor. Unele filme din ultima vreme au mediatizat și mai mult ideile lor despre sfârșitul lumii…
    În lucrarea documentată a lui Radu Antim – Societatea ,,Martorii lui Iehova” în contextul fenomenului sectar (Ed. Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1996), cu multe surse externe, descoperim că erezia francmasonică (bazată pe gnosticism) și cea iehovistă sunt asemănătoare în conținutul doctrinar.
    Astfel: ,,Werner Thiede distinge patru elemente care ne dau îndreptățirea unei paralele între viziunea iehovistă și cea gnostică:
    1. Înțelegerea gnostică a Bibliei ca fiind inspirată verbal și integral de Dumnezeu, care își continuă opera de inspirație prin ,,canalul” Său: societatea iehovistă; 2. Viziunea gnostică asupra apocalipsei privind restaurarea paradisului inițial; 3. Relația dintre Iisus și satan ca fiind inițial doi fii egali ai lui Dumnezeu; 4. Justificarea luptei dintre Dumnezeu și satan, la care oamenii sunt împreună cu Iisus martori.”
    Din lucrarea de mai sus, mai aflăm și multe alte aspecte importante, precum că fondatorul organizației Rusell și-a găsit lesne predicatorii, dând pur și simplu un anunț în ziar: ,,Căutăm 1000 de predicatori…”, că această organizație era de fapt o societate comercială în toată regula și bine organizată, că activitatea sectei s-a concentrat aproape exclusiv pe editarea și difuzarea revistei, dimpreună cu propaganda doctrinei lor pe sistemul de la ușă la ușă și evanghelizării la domiciliu…
    Pentru ei, fiecare membru înseamna un propagandist și meritele erau apreciate doar în funcție de propaganda desfășurată pe teren. Fiecare membru avea normă să facă propagandă sectei și prozelitism un anumit număr de ore pe săptămână. Aceste ore erau voluntare ca și în cazul celor ce lucrau în tipografiile lor. Un pionier special ajungea să facă 134 de ore pe săptămână, adică circa 4-5 ore voluntare pe zi!
    Vedem astfel că aceștia parodiază de fapt activitatea misionară a Apostolilor creștini care propovăduiau învățătura lui Hristos. Apoi, întâlnirile, congresele, ceremoniile lor de înmormântare erau totodată un nou prilej de a-și face prozeliți. Vorbim în fapt și despre o formă de IDOLATRIE, o formă de subcultură care se manifesta atât pe stadioane, cât și la televiziuni și posturi de radio.
    De ce aveau ură în special față de creștini? Creștinismul era și este urât și catalogat diavolesc de către ei, chipurile pentru că acesta nu putea oferi un răspuns la întrebările legate de sfârșitul lumii…
    Membrii lor ajungeau să-și neglijeze însăși propria familie uneori, lăsând bunuri sau toată averea organizației! Apoi, copiii lor erau învățați încă din familie să nu se implice în activitățile extrașcolare, să nu practice anumite sporturi (judo, box, karate etc.), să respingă ,,instituțiile diavolești” – statul și Biserica. Prin aceasta se automarginalizau și se izolau de ceilalți, iar mai târziu, ajungeau să respingă orice participare la viața socială și politică (inclusiv prezența la vot), chemarea sub arme pentru apărarea țării, pentru că nu aveau o identitate națională! Pot fi observate în acest sens unele asemănări chiar cu fracțiunile fundamentaliste islamice, în sensul extremismului. Așa se explică și acțiuni extreme de genul respingerii de către părinți a tratamentelor medicale și în special a transfuziilor de sânge, cazuri nu puține la număr în care copiii lor și-au pierdut chiar viața iar medicii au fost supuși până și ei unor anchete penale pentru că nu și-au făcut datoria… Adică, s-a ajuns la comiterea unor crime în numele religiei lor, în numele lui Iehova…
    Făcând o paralelă cu himera comunismului, o altă creație masonică de anvergură mondială îndreptată împotriva creștinismului și pentru sărăcirea țărilor ortodoxe, observăm aceeași manipulare a conștiinței și o mare înșelătorie. Deși Martorii lui Iehova invocă mereu texte biblice, diverse pasaje scoase din context și folosite într-o construcție prin care să demonstreze ,,adevărul” doctrinei lor, ei nu se închină de fapt lui Dumnezeu, ci ,,organizației lui Dumnezeu”…
    Când un membru al lor realizează în sfârșit că această organizație spală creierul și nu oferă decât o perspectivă profană asupra lumii, nicidecum teologică precum susțin liderii lor, adeseori este prea târziu și un drum fără întoarcere. Unii cu multă greutate au putut să părăsească această organizație, să scape de amenințările și șantajul confraților lor, înțelegând că libertatea lor fusese doar una de fațadă, de altfel aceeași ca și în cazul francmasonilor care depun un jurământ oribil la inițiere…
    În final, merită să lecturăm și un model de propagandă perfidă iehovistă din lucrarea citată mai sus (pag.12), deși este mai vechi. Suntem convinși că el a mai fost perfecționat între timp:

    Această scriere (broșură sectară, n.n.) poate fi încredințată unor tineri, băieți și fete, pentru a fi difuzată. Dacă nu poți chiar tu personal (adică un membru al sectei, n.n.) să faci o vizită vecinului tău pentru a-i arăta cartea și să-i câștigi interesul, poți să încredințezi această misiune tinerilor angajați. Fetele vor avea mai cu seamă succes. Însă tu trebuie să le plătești tinerilor angajați mai multe exemplare și să le asiguri hrana pentru o zi. Dacă te duci totuși în misiune, să nu stai în fiecare casă mai mult decât două-trei minute. Dacă lumea nu se arată hotărâtă să facă un abonament la revistă, spune simplu: ,,Nu vreau banii acum. Luați un număr de probă și pregătiți banii pentru când mă întorc…” și dă o dată la care poți să mai faci o vizită. Dar poți la fel de bine să spui: ,,Dacă nu aveți Dvs. Interes pentru revistă, are cu siguranță vecinul. Dacă cumpărați un număr și-l dați vecinului interesat, ați făcut o faptă mare. De ce să sufere de neștiință vecinul, doar pentru faptul că acum Dvs. Sunteți zgârcit?”

  12. OFF TOPIC

    Există un filmuleț de 39 de minute care cred eu că merită văzut de toți frații noștri ortodocși:
    Monahul Teodot-Reînhumarea Părintelui Gheorghe Calciu.

    Este cel mai bun interviu al său și veți vedea că monahul Teodot vorbește cu putere și curaj, în același Duh al Adevărului ca și sfinții părinți Iustin Pârvu și Gheorghe Calciu-Dumitreasa, la care de altfel are o mare evlavie.

    MASONII SAU EVREII SIONIȘTI SUNT CEI CARE AU CERUT ȘI REALIZAT ÎNGROPAREA MOAȘTELOR SFÂNTULUI PĂRINTE GHEORGHE CALCIU-DUMITREASA. DACĂ NU SE VOR CĂI ȘI SE VOR OPUNE ÎN CONTINUARE CANONIZĂRII ȘI CINSTIRII SFINTELOR MOAȘTE ALE SALE, ÎȘI VOR PRIMI PLATA DE LA DUMNEZEU.
    UNDE OARE S-A MAI POMENIT ÎN LUME SĂ SE ÎNGROAPE SFINTE MOAȘTE DE CĂTRE BISERICĂ?! MARE PĂCAT! TRUPUL SFINȚILOR APARȚIN BISERICII ORTODOXE DREPTSLĂVITOARE.

    • Au mai fost cazuri de reînhumări în istoria Bisericii. Precum și de sfinți care nu au fost deshumați pentru că așa au cerut și au și făcut minuni în acest sens, dar și de sfinți care au cerut și totutși au fist deshumați.

  13. OFF TOPIC (2)
    Există de asemenea un alt film mai scurt realizat de televiziunea Kanal D: Calugar batut pentru a tine secret minunile parintelui Calciu.

    Aflăm astfel că s-a dorit cu orice preț reînhumarea părintelui Calciu! Chiar și actualul stareț Hariton Negrea a fost implicat.
    ESTE FOARTE IMPORTANT SĂ ÎNȚELEGEM CU ADEVĂRAT CE S-A ÎNTÂMPLAT ATUNCI ÎN ACELE ZILE. AU FOST MINUNI MARI… PĂRINTELE A MIȘCAT DIN MÂINI ȘI DIN PICIOARE… IAR LA ÎNCEPUT UN CĂLUGĂR A FOST BĂTUT PENTRU CA LUMEA SĂ NU AFLE DE DESHUMAREA PĂRINTELUI CALCIU!

    PATRIARHIA AR TREBUI SĂ NE EXPLICE DE CE A ÎNTÂRZIAT ATÂT DE MULT CU CANONIZAREA SFINȚILOR ÎNCHISORILOR COMUNISTE ȘI DE CE NU DOREȘTE NICI ASTĂZI ACEST LUCRU. MONAHUL TEODOT SPUNEA ÎNTR-UN INTERVIU, CĂ PRIN CANONIZAREA LOR S-AR AFLA ȘI CINE I-A PRIGONIT ȘI TORTURAT… AȘADAR POLITICA ESTE DE VINĂ. COMUNIȘTII ȘI EVREII SIONIȘTI…
    UNEI JURNALISTE, CARE DĂDEA EXEMPLUL CANONIZĂRII LA CATOLICI A MONSENIORULUI GHICA ȘI A ALTORA, CARE ÎNTREBA DE CE LA NOI NU SE FAC CANONIZĂRI, I S-A RĂSPUNS SEC CĂ … NU ESTE MOMENTUL!!!
    DAR, NE ÎNTREBĂM ȘI NOI, ÎN MOD LEGITIM, CÂND VA FI MOMENTUL? VA MAI EXISTA EL VREODATĂ?…

  14. DOAMNE AJUTĂ! ROG POSTAREA ACESTUI ARTICOL:

    ADEVĂRUL DESPRE CLUBUL ROTARY POATE FI CUNOSCUT ȘI DIN EXTERIOR
    Radu Iacoboaie, 27 iulie 2014

    DE CE MINT CEI DIN CLUBUL ROTARY CĂ NU AU NICIO LEGĂTURĂ CU FRANCMASONERIA? DE CE SPUN EI CĂ TREBUIE SĂ FII PRINTRE EI, CA SĂ CUNOȘTI ADEVĂRUL? Este o mare viclenie în a pune astfel problema. Adică, drogurile, otrăvurile, patimile omenești trebuie mai întâi experimentate așa cum susțin ei și toți cei amăgiți asemenea lor?
    Acest articol care exprimă mai mult părerea mea personală se adresează chiar și rotarienilor, care ar avea măcar bunăvoința sau simpla curiozitate de a-l citi. Nădăjduiesc să se aprindă măcar un beculeț în mintea și simțirea lor, pentru a conștientiza adevărul despre Clubul Rotary.
    Mărturisesc că am scris multe articole până acum și dacă am scris despre comunism, francmasonerie, secte, yoga, droguri, homosexualitate etc., nu am scris din interior, nu am fost nici comunist, nici francmason, nici membru al vreunei secte, yoghin sau altceva. Nici măcar nu am fost membru al vreunui partid sau al vreunei organizații. Sunt ortodox, liber să scriu ce gândesc și fac ascultare doar față de învățătura Bisericii Ortodoxe, a Sfinților Părinți și față de duhovnicul meu.
    Deși au apărut câteva articole recent despre rotarieni și se arată destul de clar în acestea că acest club reprezintă antecamera masoneriei, încerc să limpezesc mai mult lucrurile, aducând și alte argumente în sprijinul tezei că acest Club Rotary reprezintă în fond o trambulină sau o poartă pentru intrarea în francmasonerie, care este în definitiv și o ramură a acesteia. Francmasoneria condusă de masoni (evreii sioniști) este o organizație superstratificată, în care Clubul Rotary este la baza piramidei și are rolul de a oferi noi membri și resurse materiale. Din toate sursele consultate reiese că în rândul lor există realmente un număr semnificativ de francmasoni. Iar la nivel de conducere, în proporție de peste 60-70% în orașele României, Cluburile Rotary sunt conduse de francmasoni.
    Am abordat această problemă, întrucât chestiunea în sine este una de mare importanță la nivel de societate. În România a apărut practic în ultima vreme o puzderie de secte (în care intră și unii dintre ortodocși cu o situație materială foarte grea), dar și de asemenea cluburi selecte formate din elita societății (oameni cu o anumită poziție socială și influență, mare parte având studii superioare și profesiuni liberale), în care membrii acestora cotizează cu sume destul de mari (este chiar un site la urmă, dacă accesați Rotary, care prezintă cotizațiile anuale pentru masoni și rotarieni). Unii se pare că sunt convinși că banii lor merg toți către orfelinate, azile de bătrâni sau în alte scopuri caritabile pentru binele comunității. În realitate, susținem că doar o parte (cam o treime) din acești bani merg însă spre destinația prevăzută. Ceilalți sunt folosiți pentru întâlnirile lor, călătorii în țară și străinătate etc. Să fie doar naivitate și ignoranță în privința ,,intelectualității” care acceptă fără reticență să aparțină Clubului Rotary sau mai bine zis organizației rotariene?
    Un prim argument este că între Clubul Rotary și Francmasonerie există multe puncte în comun. Știm că primele trei grade din lojile masonice sunt un fel de momeală și o fațadă a ,,umanismului” promovat de ele. Clubul Rotary însă nu trebuie văzut ca fiind un simplu club. În el nu intră oricine, ci se intră pe baza unei recomandări temeinice din partea a doi ,,nași” rotarieni și care este supusă ulterior aprobării de către membrii de conducere de pe plan local. Ca și în masonerie, ca și în fostul PCR, viitorul membru este ales și desemnat, nu poate el din proprie inițiativă să ceară intrarea.
    Observăm că și rotarienii și francmasonii (mai nou și catolicii) cultivă în lume toleranța religioasă și pacea într-un mod excesiv și interesat. Dacă analizăm doctrinele promovate de ei, observăm că sunt practic identice în esența lor. Ele creează încă de la bun început doar aparența menținerii libertății de gândire și de mișcare. Vedem că militează pentru pace și bună înțelegere între oameni și religii, că se pretind ,,creștine” (în cadrul Bisericii Ortodoxe?!), dar că în fond CLUBUL ROTARY ȘI FRANCMASONERIA PROMOVEAZĂ ECUMENISMUL, despre care știm cu certitudine că este creația masoneriei în încercarea ei actuală de a uni toate religiile și credințele de pe pământ, dizolvându-le într-un amalgam sau sincretism de neacceptat pentru orice creștin și creând o religie globală.
    E adevărat că există un singur Dumnezeu (prevalându-se de acest adevăr atât masonii, cât și rotarienii), dar să fie clar că noi nu ne închinăm cu toții Lui, pentru că Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul sunt de o ființă și nedespărțiți, și numai cei care admit și traduc în practică învățătura lui Hristos se închină cu adevărat înaintea lui Dumnezeu. Ceilalți însă sunt în rătăcire, închinându-se unor zei sau idoli plăsmuiți de mintea omenească sau se închină chiar satanei cu știința ori fără știința lor. Mântuirea noastră vine numai prin Hristos (este scris în Evanghelii) iar închinarea nu poate fi decât în Duh și Adevăr. Asemenea trebuie să fie și unirea credincioșilor, în lumina Duhului Sfânt și prin Hristos, nu cum încearcă ecumeniștii să ne amăgească.
    Cât privește latura psihologică și spirituală, și rotarienii și masonii cultivă gândirea gnostică, egocentrismul și iubirea de sine. Cultivă de asemenea scepticismul și apatia în societate, ca și când noi suntem simple rotițe într-un sistem (cum a fost și cel comunist) și nu putem schimba nimic… Se laudă cu operele lor de caritate. Mai ales francmasonii se laudă cu influența lor în determinarea cursului istoriei și evoluției societății, dar neagă totodată în mod pervers imixtiunea lor în politică și afaceri dubioase (în special cu statul român). Așadar, se poate vorbi despre mândrie, păcat capital condamnat în ortodoxie, pentru că prin această patimă a căzut însuși Lucifer. Și mai spune un părinte că aceasta este suficientă pentru cineva ca să-și piardă mântuirea. Dar ei nu doresc mântuirea, ci să trăiască din plin raiul pe pământ, să experimenteze toate plăcerile lumești. Aspirațiile lor sunt doar lumești și ei nici nu cred în mântuirea sufletului. Unii consideră că sufletul omului nici nu există…
    Unii intră în Rotary prin căsătoria cu un rotarian sau rotariană. Așa își racolează uneori membrii și sectanții și francmasonii. Unul dintre soți nu a știut nimic despre această organizație care se pretinde a fi un simplu club de binefacere sau i s-a arătat doar ,,părțile bune”. Așa au ajuns unii să creadă și să spună că există ,,masoni buni” și că francmasoneria ar fi bună și foarte utilă pentru societate. Și apoi, din comoditate, slăbiciune sau nefiind întăriți în credința ortodoxă (în cazul ortodocșilor) au acceptat continuarea mariajului. Ca să dăm un singur exemplu mai edificator din istorie din perioada interbelică, la polul opus lor se află Frățiile de Cruce, în care intrau tinerii animați de iubirea față de Dumnezeu și neamul românesc, pentru a deveni membri ai Legiunii Arhanghelul Mihail, forul de conducere a Mișcării Legionare din România. Așa și organizația Rotary, nu este altceva decât organizația de tineret am putea spune pentru francmasonerie sau cum s-a scris în alt articol, că este ,,grădinița masoneriei”. Și cum se face că tocmai evreii sioniști comuniști au copiat unele aspecte legate de modul de organizare și de trăire (cântece patriotice, tabere de muncă etc.) ale legionarilor, pe care însă ei i-au condamnat cu ură, i-au torturat și ucis, i-au numit criminali, bandiți, uneltitori împotriva orânduirii sociale, dușmani ai poporului și așa mai departe…
    Alții intră în Rotary perfect conștienți de ceea ce fac, din materialism și oportunism, pentru a accede mult mai ușor la funcții importante în cadrul statului pentru care se cere, în mod neoficial, calitatea de mason. Pentru că mulți masoni sunt în structurile de conducere ale statului și ei decid asupra posturilor scoase chipurile la concurs. Adică întră mai întâi în Rotary și acolo sunt selectați de trei maeștrii, care le fac recomandarea și probabil și inițierea în cadrul lojilor francmasonice.
    Un aspect deosebit de important este că rotarienii, ca și masonii, ca și yoghinii și sectanții, se prezintă din postura de ,,creștini”. Aceasta doar ca să dea bine în fața publicului neinformat. A fi creștin însă înseamnă să urmezi lui Hristos (Christos în latină). Din punct de vedere teologic și duhovnicesc, ei sunt cu toții în afara Bisericii lui Hristos dar totuși pretind a fi creștini, iar unii își arogă dreptul că ar face parte din ,,Biserici”. Toți aceștia sunt în rătăcire, pentru că nevându-l pe Hristos decât eventual în mod formal și de fațadă, slujesc vrăjmașului de moarte al ortodoxiei, diavolului. Această ipocrizie sau fariseism este combătută însăși de Mântuitor, când ne arată că ,,nu putem sluji la doi domni, și lui Dumnezeu și lui Mamona”. De altfel, ei toți venerează am putea spune mari personalități din cultură precum Mircea Eliade, care a experimentat yoga și s-a apropiat prea mult de religiile orientale pe care le-a studiat îndelung. Se știe însă că dânsul a murit nespovedit și neîmpărtășit, că s-a lepădat din păcate de ortodoxie. ȘI NU NUMAI CĂ NU SUNT CREȘTINI, DAR MASONII SUNT VRĂJMAȘI DE MOARTE AI ORTODOXIEI. NU ÎN MOD DIRECT, SE ÎNȚELEGE…
    Un alt aspect semnificativ. Rotarienii au o părere mult prea bună despre masonerie… Nici nu putea fi altfel. Pentru ei, există destui francmasoni care au adus un aport substanțial la dezvoltarea societății pe plan local, național și internațional, care au susținut cultura, învățământul, sistemul de sănătate și de protecție socială. Se exclude faptul că marile personalități au fost racolate de masonerie (unii chiar de pe băncile facultății), că au fost amăgiți și ulterior s-a profitat de pe urma operei lor, pentru a-și crea ei o imagine cât mai atractivă. Tehnica aceasta este folosită de altfel și în politică.
    Ca să dau un exemplu, întâmplarea a făcut să discut recent câteva minute cu o doamnă și, abia aproape la sfârșitul conversației dânsa s-a recomandat ca fiind rotariană. A fost o mare surpriză pentru mine și datorită acestei întâlniri am avut și inspirația să încerc să scriu și pe această temă. Pentru că tema articolelor mele, mai ales în ultima vreme, este ancorată în realitatea cotidiană și se datorează unor observații care pur și simplu mi-au atras atenția.
    Iar doamna cu pricina nu a pierdut ocazia ca să-mi ,,reproșeze” în mod voalat activitatea intensă de pe internet din ultima vreme, că sunt cam ,,excesiv” și că nu cunosc realitatea din interior. De pildă, nu este adevărat, susține dânsa că rotarienii se întâlnesc prin rotație în locuința unuia dintre ei, ci această rotație se face de fapt la nivelul conducerii Clubului Rotary. Adică, în fiecare an este un alt membru rotarian. Ceea ce ar putea fi adevărat parțial. Dar sunt cazuri când conducerea nu s-a schimbat anual, după cum am aflat din alte surse. Este un amănunt care nu contează până la urmă. Așa cum profesorul Ion Coja aproape că îi venerează pe unii dintre amicii săi francmasoni (precum marele maestru Viorel Danacu), tot așa distinsa doamnă îmi mai arătase cât de fascinată era de personalitatea lui George Muntean de la Iași, căruia se datorează în mare măsură înființarea și consolidarea Universității Ștefan cel Mare din Suceava, despre care a aflat ulterior și târziu că fusese francmason. Dar recentele mari modernizări ale acestei Universități nu au fost făcute tot cu sprijinul direct al francmasonilor, care ne-au ajutat să beneficiem de fonduri europene foarte importante? Asta înseamnă că trebuie să îndrăgim francmasoneria?
    Apar unele întrebări. De unde provine această denumire de Rotary? De ce pe siglă apare ROTARY INTERNATIONAL? De ce rotarienii au renovat Mănăstirea Cetățuia din județul Iași?
        În articolul ,,CLUBUL ROTARY: Mafie, Politică, Afaceri necurate, Masonerie, Proiecte Anti-Romania” (blogul Nationalisti.ro, 12 august 2013, preluând un articol de pe blogul Moarte Lumii Noastre, deveghepatriei, 18 iunie 2012) putem citi următoarele:
        ,,Despre „cluburile de serviciu“ circula multe legende. Cea mai răspândită spune că Rotary este antecamera masoneriei. Și logica este simplă. Cluburile reunesc oameni de afaceri și factori de decizie din toate domeniile de activitate care se întâlnesc periodic, schimbă impresii, se pun de acord cu privire la mersul economiei și al politicii. Una peste alta, e adevărat că rotarienii au ritualuri și reguli interne care amintesc de masonerie. În primul rând, pentru a intra în club, ai nevoie de recomandarea a doi nași. Până la urma, cât adevăr se afla însă în aceste lucruri? ,,Nu avem nici o legatură cu masoneria. Dovada cea mai bună este că printre membrii noștri se află și reprezentanți ai clerului. Or, se știe că preoții și masonii nu stau în același loc“, explica Dragoș Nițulescu, actualul guvernator al Districtului 2241 al Rotary International, care reunește România și Republica Moldova. Spre deosebire de masoni, care sunt o societate discretă, rotarienii sunt transparenți. (…) Dacă nu sunt masoni, atunci ce interese au cei 1,2 milioane de rotarieni din toată lumea, din care peste 2.000 se află în România și Republica Moldova? Principiul declarat al celor de la Rotary este „a servi mai presus de sine însuși“. De la un principiu asemănător pleacă și sloganul Lions, care reunește 1,4 milioane de membri pe plan mondial, dintre care peste 1.000 de români. Pe scurt, obiectivul cluburilor de serviciu este strângerea de fonduri pentru rezolvarea unor probleme comunitare. „Rotary suplimentează incapacitatea statului de a rezolva probleme sociale“, declara oficial guvernatorul Rotary. Banii colectați din donații proprii și sume atrase sunt folosiți pentru donații către spitale, școli, mediul rural sau pentru burse. „Vrem să restituim societății ce am primit“, adaugă Gabriel Iosif, director general Osram Romania și membru Rotary. (…)
        În 1991, Adrian Năstase (mason de grad 32 – n.a.), pe atunci ministru de externe, a primit o solicitare din partea rotarienilor francezi pentru reînființarea organizației în România. „În 1992, a reînviat primul club Rotary în România, iar Nastase a devenit membru de onoare“, povestește Valentin Negoiță, responsabil cu comunicarea în Rotary. (…) „Cine poartă insigna Rotary are un cec în alb în fața oamenilor de afaceri care fac parte, la rândul lor, din club“, afirma Dragoș Nițulescu (…) Roata dințată, simbolul Rotary, este în același timp o legitimație care deschide uși importante în străinătate. „Peste tot în lume unde am văzut că are loc o întrunire Rotary am intrat fără probleme și mi-am făcut contacte“, spune Ernst Depner, om de afaceri de origine română care s-a stabilit în Germania. Adevărul e că atunci când faci o călătorie de afaceri peste hotare, e o binefacere să ai acces direct la oameni-cheie din administrație sau la businessmani din diverse sectoare. Viceversa, și străinii care vin în România se descurcă mai ușor dacă sunt membrii unui club de serviciu și își contactează confrații locali. Uneori iese și de o afacere. (…) Mergând pe aceeași idee, dincolo de a fi societăți secrete, cluburile de serviciu sunt o microsocietate românească sau, mai bine zis, o societate în varianta condensată. Membrii lor nu au obiectivul să influențeze destinul țării, așa cum au făcut masonii prin alegerea simultana a lui Cuza în Moldova și Țara Românească sau prin organizarea Revoluției de la 1848, ci să ajute societatea și să facă lucrurile să se miște mai repede în business și în administrație. Roata dințată de la Rotary trebuie să meargă ca unsă. (…)
        Societatea Rotary s-a înfiinţat în 1905, în Statele Unite (la Chicago), la iniţiativa avocatului Paul P. Harris. Titulatura provenea de la practica membrilor de a se întâlni prin rotaţie la sediul clubului. Aria de răspândire a asociaţiei s-a extins rapid, în Statele Unite (din San Francisco până în New York), Canada, şi apoi în toată lumea. Deja în 1925 existau 200 de cluburi, cu peste 20.000 de membri. Printre aceştia, şi numeroşi intelectuali ai vremii, avocaţi, medici, politicieni. Bunăoară, rotarieni au fost Thomas Mann (scriitor german) şi Jean Sibelius (compozitor finlandez). În România, rotarienii au pătruns în 1929. În următorii şapte ani au apărut cluburi la Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cernăuţi, Arad, Câmpina, Iaşi, Cluj, Ploieşti. Câţiva miniştri români au fost atraşi de nobilele idealuri ale asociaţiei. Împreună cu celelalte organizaţii masonice, Rotary a fost interzis în timpul guvernării antonesciene şi comuniste. Este deja de notorietate faptul că Adrian Năstase, prim-ministru al României între 2000 şi 2004 este mason de grad 33, cavaler de Malta şi face parte din Clubul Rotary. Într-un interviu din anii ‘90, Adrian Năstase vorbeşte despre faptul că este cavaler de Malta, lucru pe care îl menţionează şi în CV-ul postat pe site-ul Parlamentului. Eugen Ovidiu Chirovici, actualul Mare Maestru al Marii Loji Naţionale, a fost consilier pe probleme economice în cabinetul lui Adrian Năstase.”
        În articolul ,,Clubul Rotary – o ramură a masoneriei – și-a făcut cuib în Biserica Ortodoxă din România” de pe același blog (7 aprilie 2014) se precizează că ,,acest club bântuie prin unele mănăstiri, este știut că deține controlul unor orașe întregi din România și puteți verifica acest lucru observând la intrarea în anumite orașe sigla Rotary – roata dințată”. Putem spune că sunt chiar câteva mii de districte ale organizației Rotary în România. Personal am văzut asemenea plăcuțe în orașe mai mari. Iar în articolul ,,Ce nu știați despre Rotary Club” de pe același blog (și aceeași zi) semnat de Mihaela Gheorghiu scrie:
        ,,Există locuri în care factorii de decizie din politică, afaceri, educaţie şi sănătate se întâlnesc departe de ochii „profanilor”, stabilesc alianţe de culise şi dau verdicte care sunt în defavoarea a milioane de oameni. Rotary este una din grupările reprezentative pentru aceste cluburi elitiste, care funcţionează după reguli şi principii identice cu cele ale francmasoneriei.” (…) Clubul Rotary a fost fondat de un mason. Rotary a fost fondat în 1905, la Chicago, de avocatul francmason Paul P. Harris. La prima întâlnire au participat doar patru persoane (…) Acest început dezastruos contrastează izbitor cu rapida răspândire pe care Rotary o cunoaşte de la un moment dat încolo şi care se datorează, fără îndoială, intervenţiei din umbră a francmasoneriei. Cum altfel ar fi fost posibil ca, în scurt timp, ceea ce începuse ca o întâlnire între doi anonimi să aibă deja anvergură naţională? În 1910 Asociaţia Naţională a Cluburilor Rotary îşi deschide prima filială în afara graniţelor SUA, în Canada, iar în următorul an ajunge şi în Europa, la Dublin. Cucerirea lumii continuă, astfel că în 1922 este prezent pe şase continente, are 20.000 de membrii şi îşi schimbă numele în Rotary International. În prezent numără la nivel mondial 1,2 milioane de membri, printre ei găsindu-se numai persoane influente cum ar fi preşedinţi sau directori de mari companii şi politicieni.
        Legendele Rotary spun că numele grupării vine de la obiceiul membrilor de a-şi ţine întâlnirile săptămânale prin rotaţie, acasă sau la biroul unuia dintre ei. Cu timpul, întâlnirile au început să se ţină în hoteluri. Acest lucru face ca astăzi, în holurile celor mai mari lanţuri hoteliere din lume, cum ar fi Marriott, Hilton sau Crowne Plaza să fie plasate, chiar la recepţie, anunţuri privind ziua şi ora când se ţine întâlnirea Rotary. De altfel, proprietarii şi managerii acestor hoteluri fac parte din club, iar impunerea pe piaţă a respectivelor hoteluri se datorează în mare parte afilierii acestora la Rotary.
        Cercul închis al „Elitei” masonice. Rotarienii au ritualuri şi reguli interne asemănătoare cu masoneria. Sunt o organizaţie la fel de închisă şi de secretoasă ca şi aceasta. La intrare se face o selecţie atentă: sunt invitaţi să facă parte din club fie cei care ajung să fie indispensabili proiectelor rotariene, fie tinerii care provin din familii de rotarieni şi sunt apoi propulsaţi în poziţii cheie în lumea afacerilor şi politicii. Ca şi în masonerie, este nevoie deci de o invitaţie din partea cuiva din interior. În Rotary lucrurile sunt încă şi mai stricte, fiind nevoie obligatoriu nu de unul, ci de doi garanţi interni, numiţi „naşi”. Pe lângă aceste similitudini există şi alte aspecte care demonstrează că Rotary şi masoneria sunt doar două faţete ale aceleaşi puteri globale. Până în 1933 cluburile Rotary nu acceptau în rândurile lor decât masoni. Ulterior s-a renunţat la aceasta regulă, însă şi astăzi mulţi din membrii Rotary semnează condica şi în lojile masonice.
        O organizaţie satanică cu aceleaşi concepte ca şi masoneria. În aceste condiţii, afirmaţia făcută în revista de afaceri, Bussiness Magazin de Dragoş Niţulescu, care conducea Rotary România în 2006 este doar o poveste bună de adormit copiii: „Nu avem nicio legătură cu masoneria. Dovada cea mai bună este că printre membrii noştri se află şi reprezentanţi ai clerului. Or, se ştie că preoţii şi masonii nu stau în acelaşi loc.“ Acele vremuri sunt de mult apuse. Este adevărat că în 1928 mai mulţi episcopi spanioli au declarat că Rotary „nu este altceva decât o organizaţie satanică cu acelaşi fond şi concepte ca şi masoneria. Conform documentelor pe care le deţinem, Rotary este o organizaţie suspectă şi trebuie să fie considerată la fel de groaznică şi de perversă ca şi masoneria.” Dar la fel de adevărat este şi faptul că, de atunci, tot mai multe feţe bisericeşti au ajuns să deţină funcţii importante în Biserică tocmai datorită apartenenţei lor la masonerie. Am asistat chiar în România la alegerea unui patriarh mason cu sprijinul unor masoni notorii, care făceau parte din Colegiul bisericesc (Sorin Frunză Verde şi Constantin Bălăceanu Stolnici sunt doar două exemple în acest sens).
        Un istoric rotarian confirmă strânsele legături ale clubului Rotary cu masoneria. Legăturile strânse dintre masonerie şi Rotary sunt şi mai evidente dacă analizăm situaţia din Marea Lojă a Angliei (…) Istoricul Wolfgang Ziegler, care este totodată şi membru Rotary, demonstrează că există strânse legături între Rotary şi francmasonerie. „Legăturile dintre Rotary şi masonerie sunt vechi şi nu trebuie privite cu suspiciune, susţine el. În unele ţări est europene noile cluburi Rotary sunt chiar domeniul exclusiv al francmasonilor. În orice caz, existenţa medaliilor pe care apare roata Rotary alături de simboluri masonice arată că legăturile sunt încă puternice şi astăzi”.
        Programul Rotary Polio Plus, o ameninţare la adresa generaţiilor viitoare. După ce mii de copii au fost vaccinaţi împotriva hepatitei B pe banii clubului masonic Rotary, România a ajuns să fie ţara cu cel mai mare număr de copii bolnavi de SIDA. În 1997, jumătate din copiii bolnavi de SIDA din întreaga lume erau din România. Acesta este doar unul dintre efectele acţiunilor „umanitare” ale Rotary. Programul Polio Plus este un alt exemplu cutremurător. În 1985, Rotary anunţa întregii lumi că va eradica virusul poliomielitei până în anul 2000. După ce clubul a cheltuit, conform propriilor declaraţii, peste o jumătate de miliard de dolari şi a injectat peste 2 miliarde de copii, virusul poliomielitei continuă să existe. În urma specialiştilor Rotary au rămas zeci de mii de morţi sau de infirmi care s-au îmbolnăvit de poliomielită, leucemie sau cancer după ce li s-a administrat vaccinul. Numărul impresionant de victime i-a obligat pe cei de la „Alianţa pentru vaccinuri” să admită existenţa unor riscuri ale vaccinului antipolio. Cu toate acestea, oficialităţile nu fac nimic pentru a stopa această campanie ucigaşă. De ce? Pentru că membrii Rotary, care în viaţa „profană” ocupă poziţii importante în instituţiile medicale naţionale sau internaţionale şi chiar în guvernele unor ţări în care se organizează astfel de campanii, nu vor lua niciodată o decizie neconformă cu politica clubului. Aşa că genocidul continuă. (…) Vaccinul antipolio, o armă importantă în demersul masoneriei de a reduce populaţia globului. (…) În loc să fie stopat progamul Polio Plus care răspândea acest virus, au fost stopaţi, discreditaţi, marginalizaţi şi persecutaţi exact cei care i-au demonstrat periculozitatea. Întrebat de ce s-a procedat aşa, dr. Sabin a dat un răspuns demn de doctorul nazist Mengele: „Nu cred că este cazul să panicăm publicul. Până la urmă, ce mare lucru, copiii voştri sunt injectaţi cu un virus al cancerului, atâta tot!” (…) Însă pentru rotarieni vaccinurile sunt mai „profitabile”, din punct de vedere al costurilor, decât hrănirea şi crearea de condiţii de viaţă prielnice pentru aceşti copii. În fond, companiile pe care le conduc majoritatea dintre ei sunt chiar cele care contribuie la sărăcirea ţărilor în care trăiesc aceşti copii.”
        Doritorii ar putea consulta în plus articolele:
        ,,ROTARY CLUB: ,,Nu suntem masoni”. Păi nici nu trebuie… Ziarul Gândul îi elogiază” (blogul saccsiv, 23 mai 2011);
        ,,Rotary – o ramificație a masoneriei” (blogul Bucovina Profundă, 24 iulie 2014);
        ,,Rotary – Grădinița Masoneriei – DIALOG DESPRE ORGANIZAȚIA ROTARY cu Mitropolitul Augustin al Florinei (blogul Bucovina Profundă, 24 iulie 2014)
        
        Cu dragoste întru Hristos, nevrednicul Radu Iacoboaie, 27 iulie 2014

  15. Fraților români, a văzut vreunul din frățiile voastre documentarele de pe manolescubd? Le-am descoperit ieri. Sunt de-a dreptul excepționale. Nu sunt chiar toate perfect în regulă, trebuie selectate. Trebuie copiate pe DVD-uri și răspândite cele care merită. Vorba fratelui Vasile, SUNT AUR. Părintele Iustin Pârvu ne îndemna să nu-i uităm și să-i cinstim cum se cuvine pe sfinții închisorilor comuniste, dar ne mai îndemna să fim IINFORMAȚI și VIGILENȚI. Pentru că mulți lupi în blană de oaie au ieșit să amăgească oamenii și îndeosebi pe cei care cred cu adevărat în Dumnezeu. Pentru că în jurul nostru MANIPULAREA ȘI MINCIUNA AU AJUNS LA COTE NEMAIÎNTÂLNITE VREODATĂ.
    ÎN FILMELE DOCUMENTARE MENȚIONATE MAI SUS SUNT INFORMAȚII DIN INTERIOR, DATE FOARTE PREȚIOASE OFERITE DE CĂTRE UNII EVREI TINERI ȘI ONEȘTI, CARE AU SCORMONIT DUPĂ ADEVĂR. Dacă descărcați programul KMPlayer (al doilea fișier când accesați pe Google), titrarea este asigurată în foarte bune condiții la toate.

    Mulțumesc mult fraților de pe blogurile saccsiv, apologeticum, danielvla, bucovina profundă, ziarul Natiunea și discerne pentru deschiderea arătată față de tratarea acestui subiect delicat, important, dar și tabu în mass media românească și internațională, care este MASONERIA. Doamne ajută!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s